news        mail   location

 
 

Minunata făptură, zidită de Dumnezeu, în frumuseţea acestei lumi văzute, omul, are puterea încredinţată de a se bucura, a gândi şi a lucra în Grădina Maicii Domnului. Dacă ziua avem bucuria de a vedea cele semănate de Dumnezeu, cu atâta bunătate felurită, noaptea, deasupra capului nostru ni se arată uriaşa plămădire de sori şi stele, care ne uimesc mintea şi ne bucură inima şi sufletul, deopotrivă!

 

După auz şi văz, deasupra stă gândul ca un vultur ce aşteaptă să se înalţe spre tăriile cerului. Cu puterea pe care o avem – diferită, oarecum – gândul nostru merge cu viteza luminii (300.000 km / secundă!) şi poate şi cu mai mare putere, de zeci de mii de ori viteza luminii. Ia încercaţi un pic să vă duceţi gândul de zeci de ori în jurul pământului şi apoi în cerul cerurilor, pe întinsurile Universului!

Acest gând al nostru, puterea sufletului de a sonda cerurile şi de a merge liber şi nestingherit de nimeni, Tudor Arghezi îl numea rugă: „Ruga mea e gândul!”, iar: „Între generaţii nu avem alt pas şi altă legătură decât moştenirea gândirii şi a cuvântului gândit”.

Pentru a trăi în această lucrare de supremă calitate, Arghezi continuă: „E o vitejie mai mare atunci când poţi câştiga o victorie asupră-ţi şi purcede la cucerirea lumii cu braţul gândirii, care câştigă totdeauna şi va sfârşi prin a supune pe toţi”, şi: „Lumea întreagă simte şi gândeşte, dar nu fiecare om poate formula gândirea şi simţirea!”

Ca să gândeşti liber şi eliberat, trebuie să fii din felurite locuri. Într-un fel se gândeşte la câmpie, altcum la loc de deal şi cu totul altfel la munte, în plinul soarelui şi licărirea stelelor care coboară în lumina candelelor!

Am auzit zidirile lui Dumnezeu cum au ajuns să-şi poarte piciorul pe creasta Carpaţilor şi sufletul în văzduhul lui Dumnezeu. Vorba lor era măsurată şi erau în plină fericire că au avut bucuria să guste, să simtă, dar să şi gândească la lucrarea lui Dumnezeu!

Poate atunci să te cuprindă o emoţie sfântă, gândindu-te la cel ce a fost în al treilea cer (tocmai unde!), la Pavel Apostolul, care ne îndeamnă mereu, fie că suntem pe şesuri sau pe crestele munţilor: „Cugetaţi la cele de sus, nu la cele de pe pământ!”

Dacă gândirea noastră îşi găseşte sălaş în Grădina lui Dumnezeu, ea va rodi bogat şi fără spaime. Despre un hotar al gândirii - pentru că are şi ea un hotar ca orice lucru! - Dimitrie Bolintineanu ne-a lăsat în scris: „Gândirea omenească îşi are al ei hotar”. Iar ca să ne înţelegem bine gândurile noastre trebuie să le stăpânim în hotarele înţelepciunii şi ale sfinţeniei. Gândurile rebele, deseori, au ajuns a fi neînţelese, cum spune Eminescu:

 

„Neînţeles rămâne gândul

Ce-ţi străbate cânturile,

Zboară veşnic îngânându-l,

Valurile vânturile.

 

Nici încline a ei limbă

Recea cumpăn-a gândirii

Înspre clipa ce se schimbă

Pentru masca fericirii.”

 

Doar dacă avem recea cumpăn-a gândirii e semn că gândurile noastre se odihnesc în Dumnezeu şi lucrează în fiinţa noastră, zbuciumată adesea de stihiile lumii.Aşa ne vom bucura că am atins cerul cu gândurile noastre care se întorc sfinţite de harul lui Dumnezeu!

Să învăţăm a gândi cu sfinţenie în tot timpul vieţii noastre!

Oamenii buni şi cumpătaţi în gândire sunt ca îngerii!

Calinic Argeșeanul

Din anul 2013, la inițiativa comunității online „La blouse roumaine”, românii din țară și din străinătate au îmbrățișat ideea celebrării unei zile universale dedicate iei, data aleasă fiind ziua de 24 iunie, de sărbătoarea Sânzienelor, cum este cunoscută în calendarul popular. Demersul și-a propus întărirea ideii de conservare și de perpetuare a acestui element de patrimoniu din cultura tradi­țională, atât prin purtarea iei, cât și prin menținerea vie a meșteșugului de coasere a cămășilor tradiționale.
Cu binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, în seara zilei de 24 iunie, iubitorii muzicii au fost în biserica parohiei Sfânta Vineri, unde a fost organizat un concert de muzică religioasă, invitat fiind Corul Tronos Junior, dirijat de domnul Ioan Balaban.
Ajutorarea celor aflați în nevoi nu este doar un act de caritate ci, mai ales, dovada iubirii sincere către Hristos Ce Se află în chipul celor necăjiți și Care, flămând fiind de mântuirea noastră, Se satură cu pâinea dospită în focul iubirii față de semeni.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului prin Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul a organizat o activitate catehetică în biserica parohiei Rătești, din protoieria Topoloveni.
De zece ani, ziua de 24 iunie a devenit pentru românii de pretutindeni o zi în care celebrează principala piesă din portul tradițional femeiesc: cămașa sau ia. Cu o chintesență de mesaje, piesă a costumului de sărbătoare la noi, ia încorporează istoria noastră culturală de la începuturi până astăzi. Ca obiect vestimentar, ia reprezintă o emblemă identitară pentru români.
1. Puternic nu este cine are şapte mii de oi şi patru sute de capre, cinci mii de hectare de pădure şi tot atâtea de grâu, şapte magazine, trei pitării, patru staţii de sortare, douăzeci de blocuri şi alte acareturi, milioanele apărute peste noapte.
Dintre toate zidirile binevoite şi binecuvântate de Dumnezeu pe pământ, omul este cel care a fost încoronat cu marele dar al Rostirii!
Când purtam opinci, talpa piciorului se lipea bine de pământul pe care-l călcam. Nu degeaba ţăranul s-a numit talpa ţării. Pe vremurile mai bune, oamenii purtau sandale de piele, foarte lejere sau papuci din diferite materiale. Cine nu-şi aduce aminte de acei tenişi făcuţi din pânză de bumbac sau cânepă? Era o bucurie să te încalţi cu aşa podoabă de papuci uşori şi frumoşi. Noi îi făceam cu cretă pe deasupra şi erau de un alb imaculat, iar în sport erau cei mai căutaţi şi folosiţi.
Marii înţelepţi ai tuturor timpurilor au avut doar cuvinte înaripate atunci când a fost şi este vorba despre acea stare unică de spirit, numită: Prietenia!
De câte ori nu ne simţim aşa de bine având în jurul nostru oameni cu care ne putem împăca! Cât este de necesar să ai pe cineva căruia să-i poţi spune totul, ca ţie însuţi. Prieteniile sunt apreciate ca o ipostază a sfinţeniei. Anticii şi de la ei până în timpurile moderne, s-au scris despre prietenie tomuri întregi. Iisus a pus problema prieteniei tranşant. Adică, nu se poate vorbi în dodii sau lua cumva în glumă această stare unică din viaţa omului.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar