Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a primit cu mare tristețe vestea tragediei produse în apropierea bisericii Parohiei Mihăiești din Comuna Mihăiești, Județul Argeș, unde în după amiaza zilei de 16 mai 2021, un bărbat a ucis în mod violent, un adolescent și o femeie.

În Duminica a III-a după praznicul Învierii, biserica închinată Sfintelor Femei Mironosiţe din municipiul Piteşti şi-a sărbătorit astăzi hramul.

La invitația Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, o delegație a Ambasadei Spaniei condusă de ES domnul Manuel Larrotcha Parada, ambasadorul Spaniei în România , a realizat o vizită în cuprinsul Eparhiei. Din această delegație a făcut parte și domnul Petre Roman, fost prim-ministru al României.

Bine este omului a da din destul celor lipsiți din ostenelile sale, din cele ce dă Domnul, fără să aleagă cui să dea, sau cui să nu dea. Că slujba aceasta preadreaptă se împlinește pentru că este slăvită la Dumnezeu. Dumnezeu a randuit milostenia nu doar pentru pentru a fi hraniti cei flamanzi si imbracati cei goi ci mai ales pentru a folosi celor care dau din putin ul lor.

Mult lucrează Dumnezeu prin milostenia pe care o facem, dacă aceasta este săvârșită cu inima înfrântă. Obișnuința în fapta milosteniei biciuiește nepăsarea și comoditatea din noi, alungă zgârcenia și osândirea aproapelui din suflet, învățându-ne a fi lesne săritori la necazul celui de lângă noi.

Tot în prima perioadă cernicană, mi s-a întâmplat o mare poznă. Stareţul Nifon m-a luat cu sine să vizităm stupina dusă la cules de părintele Gavriil arhondarul.

Printre ocupaţiile de zi cu zi, date ca ascultare de arhimandritul stareţ Nifon Bărbieru, mai aveam şi o lucrare ştiinţifică. De la Căldăruşani, de unde venisem, mi se încredinţase şi la Cernica un Punct Meteorologic, unde înregistram de trei ori pe zi, datele cu mersul vremii.

Minunata f ăptură, zidită de Dumnezeu, în frumuseţea acestei lumi văzute, omul, are puterea încredinţată de a se bucura, a gândi şi a lucra în Grădina Maicii Domnului.

Eram pentru prima oară la slujbă, într-o mănăstire cu faimă, de pe vremea sfinţilor stareţi Gheorghe şi Calinic. Anul Nou, 1974, într-o atmosferă divină şi într-un sobor preoţesc impresionant avea să-mi aducă cea mai mare bucurie din viaţa mea.

Teoretic nu voiam să plec de la Căldăruşani. Practic, însă, făcusem două cereri de transfer: una la Timişoara, pe care mi-a aprobat-o Mitropolitul Nicolae, ca stareţ la Piatra Scrisă şi alta la Oradea, Episcopul Vasile, trimiţându-mă ca stareţ la Mănăstirea Izbuc. Doream să mă întorc în Ardeal pentru totdeauna.