news        mail   location

 
 

Nimeni nu contestă că Voltaire a fost un intelectual francez care a prins perioada Iluminismului, stare caracterizată prin critică intensă a lumii și mai ales a modului cum trăim.

 

Filosofii și scriitorii europeni și-au îndreptat atenția circumspectă asupra celor două puteri social-religioase: Biserica și Statul, acuzând și punând la cale îndoiala în validitatea și ideile acestora, socotindu-le învechite și degradante.

Ceea ce se părea, oarecum, benefic, era căutarea a noi perspective, adică, înainte de a se schimba ceva, trebuie să găsești soluția cea mai bună pentru a nu se crede că „golănimea” se apucă de schimbări fără a găsi soluții salvatoare. Ce s-a întâmplat în timpul revoluției din 1789, a fost, după cum se știe, ceea ce a fost, încât capetele revoluționarilor, în parte, au ajuns sub ghilotină.

Dar să revenim: până în secolul XVIII, europenii au fost de acord cu explicațiile oferite de Biserică, referitoare la viață și existența lucrurilor – cum și de ce există ele – însă, atât oamenii de știință, cât și filosofii, începuseră să vină cu abordări diferite pentru găsirea adevărului, grea treabă pentru mințile înfierbântate și grăbite.

S-a avut grijă ca lupta să înceapă împotriva Tradițiilor, care se considerau imutabile, de aceea Voltaire a făcut faimoasa sa afirmație că certitudinea este absurdă; și o combate în două moduri: arată că, în afară de câteva adevăruri necesare din Logică și Matematică, aproape toate faptele și teoriile au fost revizuite.

Oarecum este o bucurie că Voltaire face aluzie la cât de ușor este să acceptăm, pur și simplu, afirmațiile cu autoritate, cum ar fi cele emise de monarhie sau de Biserică, comparativ cu a le pune la îndoială și a gândi cu mintea noastră.

Filosoful Voltaire a fost o fire contradictorie; el fiind mereu pe baricada criticistă și asupra sa, dar mai ales asupra societății, în general. Este lăudabil că a combătut intoleranța religioasă, fiind un fel de „ecumenist”.

A plecat și el dintre noi!

Calinic Argeșeanul

Odată cu restaurarea generală a Palatului Arhiepiscopal din municipiul Curtea de Argeș, prin accesarea de fonduri europene, au fost efectuate și lucrări de restaurare a picturii murale interioare din Paraclisul Arhiepiscopal cu hramul ,, Nașterea Maicii Domnului.
Vineri, 6 septembrie, începând cu ora 18.00, la parohia Mihăești, protoieria Mioveni, a fost organizată o seară de cinema în aer liber.
Educația creștină, ce își propune să formeze caractere, urmărește aplicarea în practică a principiilor ei. În acest fel, omul nu se mai oprește la simpla învățare a elementelor de doctrină, trecând la lucrare, la punerea lor în practică. Aceasta este educația creștină integrală, ce trece dincolo de cea intelectuală și de cea religioasă, devenind educație morală.
„Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau ...”
A educa un copil nu înseamnă numai a-l orienta spre un sistem informațional construit doar pe asimilare de cunoștințe, ci înseamnă şi a-l forma și a-l convinge pentru un anumit mod de viață, bazat pe înțelegere și asimilarea valorilor spirituale perene. O educație edificatoare pentru viață vizează şi experiențe nemijlocite, trăite în cadrul unei comunități, începând din familie și continuând în școală și în viaţa Bisericii.
Zidirea lui Dumnezeu, omul, cunună a creației pe acest pământ, avea să schimbe sensul lumii. O nouă ipostază, de data aceasta plină de bucurie, dar și de grijă mântuitoare. Sfântul Ioan Damaschin, smeritul monah și preot, din veacurile adânci ale istoriei mântuirii, ne îndeamnă zicând: „Veniți toate neamurile, tot neamul omenesc și toată limba, toată vârsta, cu veselie, să prăznuim Nașterea Bucuriei cea a toată lumea!”
În anul 1820, Herbert Spencer se naște la Derby, în Anglia, tatăl său fiind învățător, iar el a fost inginer la căile ferate din Londra, unde, din cauza sănătății precare, se va ocupa de publicistică, preocupările sale științifice fiind extrem de vaste și de variate, publicând în „Westminster Review” articole filosofice, științifice, sociale, politice, alcătuind un sistem filosofic ce-l face repede cunoscut.
După cum se știe, la aproape un secol, de când Jean Jacques Rousseau a susținut că natura este în esență blândă, filosoful american Henry Thoreau a dezvoltat și mai mult ideea, afirmând că „toate lucrurile bune sunt sălbatice și libere” și că legile omului mai mult suprimă decât protejează libertățile civile. El vedea că partidele politice sunt în mod necesar unilaterale și că politica lor era adesea contrară convingerilor noastre morale.
În cartea menționată – Filosofie, Idei fundamentale, la pag. 202-203, sunt episoade intitulate: Calea către revoluție, Critica marxismului, O influență durabilă.
Prin veacurile de demult, „Utopia” lui Thomas Morus, cum era și firesc, a preocupat multă lume. În cartea „Filosofie” (Idei fundamentale – Filosofia pe înțelesul tuturor, Editura Litera, București, 2016, pag. 201) este un episod care ne vorbește de Utopia marxistă! S-ar părea bizar, dar, totuși, se merită să facem un popas, cât de cât, lămuritor.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar