news        mail   location

 
 

Vom mai zăbovi câte puțin în Dumbrava Memoriei, despre care Fericitul filosof creștin, Aurelius Augustin, ne-a lăsat scris în lucrarea sa, Confesiuni!

 

„Și nu sunt singurile obiecte pe care le închide capacitatea memoriei mele. Este acolo și ce am învățat din științele liberale – cel puțin ce nu am uitat – orânduite într-un loc interior care nu este loc...ce este literatura și dialectica, câte sunt felurile de discuții, ce știu despre acestea, nu rămâne în memoria mea decât o imagine pe care aș fi păstrat-o, lăsând lucrul în afară ca ceva care are sunet și trece...De unde au intrat ele în memoria mea? Nu știu nimic. Nu le-am învățat din crezarea altuia, dar le-am recunoscut în mine și le-am admis ca adevărate...Ele se găseau, deci, acolo înainte de a le învăța, dar în memorie nu erau. Unde erau ele? Și de ce când mi s-a vorbit le-am recunoscut și am spus: „așa este adevărat”, - dacă nu erau în memorie, dar așa de departe și ascunse în adâncimi secrete, încât fără lecțiile care le-au scos de acolo, nu aș fi putut poate să le gândesc?

Mare este puterea memoriei, este ceva înspăimântător.

Doamne, în adânca și infinita ei multiplicitate. Și aceasta este Spiritul. Și acestea sunt eu însumi. Ce sunt deci, o, Doamne? Care este natura mea? O viață variată, cu mii de forme și extraordinar de imensă...Parcurg toate acestea, zbor aici și colo, pătrund atât de departe cât pot, și nicăieri nicio limită. Atât este de mare puterea memoriei, atât este puterea vieții în om, această ființă vie, dar condamnată să moară.

Ce voi face, o, Doamne, Tu, adevărata mea mea viață?

Voi depăși și această forță care se cheamă memorie?

O voi depăși pentru a merge către Tine, Doamne Dumnezeule, Tu, dulcea mea Lumină!”

Aici se încheie „problema memoriei”, analizată de Fericitul filosof Aurelius Augustinus, din cuprinsul operei sale fundamentale: Confesiuni!

Vom vedea, cu răbdarea cititorilor harnici și câteva lucruri despre „problema Timpului”, văzduhul în care ni s-a dat să viețuim, în trecere, prin frumusețea lumii văzute!

Calinic Argeșeanul

Tot în această după-amiază, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic Argeșeanul a dorit să facă un scurt popas și la mănăstirea Agapia, aflată în apropiere. Întreg personalul monahal a avut bucuria de a participa la prezentarea cărții care a fost făcută în trapeza mănăstirii.
În perioada 17-19 mai, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul se află în vizită pe plaiurile moldave, cu ocazia lansării unei noi cărți intitulată ,, Bucuria de a trăi”. Dorind să facă prezentarea acestei lucrări în locurile care-i amintesc de anii copilăriei, Chiriarhul a făcut astăzi un scurt popas duhovnicesc la mănăstirea Văratec, aflată în apropierea satului său natal – Cracăul Negru.
Aforismele Arhiepiscopului Calinic Argeșeanul, o parte culese din opera sa vastă, altele cugetări de sine stătătoare, ating cele mai diverse teme. Multe sunt abordări din unghiuri diferite ale unor subiecte, sunt sfaturi care se adresează lumii noastre pe care bunul psiholog, care este cărturarul Calinic Argeșeanul, o cunoaște și îi oferă o sumă de răspunsuri la chestiunile fundamentale care țin de relația cu Dumnezeu, viața în Biserică, viața în lume, relațiile dintre oameni, nevoia de modele în istorie, în cultură.
Scriitorul Calinic Argeșeanul a debutat, cu aproape patru decenii în urmă, cu o carte al cărui titlu sentențios se reduce la o sintagmă care i-a marcat evoluția sub toate aspectele ei: Bucuria lecturii. De la bucuria lecturii, până la bucuria de a scrie, calea este una firească, iar cărțile și studiile semnate de cărturarul Calinic Argeșeanul se constituie ele însele într-o adevărată bibliotecă, spune cărturarul Adrian alui Gheorghe.
În ziua de 17 mai 2024 la Școala Gimnazială nr. 1 din Ciofrângeni, s-a desfășurat cu binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, Cercul Pedagogic al Profesorilor de Religie din zona Curtea de Argeș.
Trebuie să recunoaștem că filosoful John Locke, în gama filosofilor lumii este analitic și uneori lasă câte o fereastră pentru a se aerisi meandrele gândirii sale. Deși el respinge doctrina ideilor înnăscute, totuși, el nu respinge și conceptul că ființele umane au anumite abilități înnăscute.
Vom continua cu prezentarea conceptelor filosofice a savantului John Locke, născut în anul 1632 la Wrington, la o distanță apreciabilă de orașul Bristol. Începe studiile la Londra, apoi la Oxford, unde are preferință pentru studiile exacte, medicina și filosofia.
Am ajuns la ultima tabletă, așezând în pagină, câteva rânduri din Etica, Partea V, după cum urmează: „Prin ceea ce precede am terminat ceea ce voiam să demonstrez cu privire la puterea sufletului asupra pasiunilor și despre libertatea sufletului.
Filosoful Benedict Spinoza, care este viu și prin scrisul său plin de înțelepciune duhovnicească, ne-a lăsat material de bază și despre suflet și despre libertatea umană.
Ca să ne aducem aminte, mai ales, de filosoful Benedict (Baruch) Spinoza, pentru frumusețea gândirii sale, să mai facem un popas pe paginile din opera sa, Etica:

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar