news        mail   location

 
 

Pentru o înţelegere mai uşoară a acestei denumiri, vom reaminti că Biblia, în întregul ei, este alcătuită din două mari părţi: Vechiul Testament, care întruchipează istoria mântuirii neamului omenesc de la facerea lumii până spre secolul II î. H.; şi Noul Testament care cuprinde viaţa şi învăţătura lui Iisus Hristos, istoria primelor şase decenii ale Creştinismului şi istoria mântuirii universale.

După cum se ştie, o carte canonică are autoritate normativă în materie de credinţă, iar conţinutul ei dogmatic devine obligatoriu, aşa cum a subliniat şi Origen (secolul III d. H.), idee preluată şi de Sfinţii Părinţi ai Bisericii Universale.

Tot de pe vremea lui Origen se foloseşte denumirea de Biblie, de la cuvântul grecesc „biblion”, la început aceasta însemnând şi „hârtie”, după care s-a generalizat cu înţelesul de „carte”.

Mai târziu, Sfântul Ioan Gură de Aur scria: „Biblia este o adunare de multe cărţi care, toate la un loc, alcătuiesc una singură”. Menţionăm, că înaintea lui Origen cu nouă secole, David, profetul, vorbea de „cărţile” profetice de dinaintea lui[1]. În plus, spre marea noastră bucurie, găsim notat, în cartea întâi a Macabeilor despre „cărţile cele sfinte” pe care israeliţii le citeau la vreme de amărăciune.[2]

Parcurgând scrierile teologice, vom întâlni adesea la iscusiţii condeieri teologi, în paralel, termenul de „Biblie” şi „Scriptură” sau „Scripturi”. În Vechiul Testament se cunoşteau trei categorii de cărţi sfinte:

1. „Legea” sau „Tora” care se numea şi „Pentateuh” sau cele cinci cărţi ale lui Moise, această denumire venind de la Legea lui Moise, dată de Dumnezeu pe Muntele Sinai pe cele două table, care constituia miezul întregii opere.[3]

2. „Profeţii”, prin care se desemnau cărţile scrise de profeţi.

3. „Scripturile”, care cuprindeau scrierile Vechiului Testament, numite istorice, poetice şi sapienţiale (de înţelepciune).

Ca să fim liniştiţi, când „Bibliei” îi mai spunem „Sfânta Scriptură”, putem lua ca temei termenii „Scripturile”[4] şi „Sfintele Scripturi”[5] care apar în Noul Testament.

Oricum am numi-o, cu pioşenie, se impune ca fiecare dintre noi să zăbovească măcar întru citirea unui capitol pe zi din cărţile Bibliei sau ale Sfintei Scripturi.

Am dori din toată inima, ca fiecare creştin ortodox român să citească, cu râvnă şi dragoste, din Marea Scrisoare a lui Dumnezeu dăruită nouă, din marea Sa iubire!

Calinic Argeșeanul

 

[1] Dan 9, 2

[2] I Macabei 12, 9

[3] Ieşire 20, 2-17

[4] Matei 21, 42

[5] Romani 1, 2; II Timotei 3, 15

În Duminica Sfintelor Femei Mironosițe, parohia Cracăul Negru din comuna nemțeană Crăcăoani, protopopiatul Târgu Neamț, a îmbrăcat haine de sărbătoare. Credincioșii din această comunitate au avut astăzi ocazia binecuvântată de a se întâlni în rugăciune cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, aflat în vizită pe meleagurile natale.
Tot în această după-amiază, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic Argeșeanul a dorit să facă un scurt popas și la mănăstirea Agapia, aflată în apropiere. Întreg personalul monahal a avut bucuria de a participa la prezentarea cărții care a fost făcută în trapeza mănăstirii.
În perioada 17-19 mai, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul se află în vizită pe plaiurile moldave, cu ocazia lansării unei noi cărți intitulată ,, Bucuria de a trăi”. Dorind să facă prezentarea acestei lucrări în locurile care-i amintesc de anii copilăriei, Chiriarhul a făcut astăzi un scurt popas duhovnicesc la mănăstirea Văratec, aflată în apropierea satului său natal – Cracăul Negru.
Aforismele Arhiepiscopului Calinic Argeșeanul, o parte culese din opera sa vastă, altele cugetări de sine stătătoare, ating cele mai diverse teme. Multe sunt abordări din unghiuri diferite ale unor subiecte, sunt sfaturi care se adresează lumii noastre pe care bunul psiholog, care este cărturarul Calinic Argeșeanul, o cunoaște și îi oferă o sumă de răspunsuri la chestiunile fundamentale care țin de relația cu Dumnezeu, viața în Biserică, viața în lume, relațiile dintre oameni, nevoia de modele în istorie, în cultură.
Scriitorul Calinic Argeșeanul a debutat, cu aproape patru decenii în urmă, cu o carte al cărui titlu sentențios se reduce la o sintagmă care i-a marcat evoluția sub toate aspectele ei: Bucuria lecturii. De la bucuria lecturii, până la bucuria de a scrie, calea este una firească, iar cărțile și studiile semnate de cărturarul Calinic Argeșeanul se constituie ele însele într-o adevărată bibliotecă, spune cărturarul Adrian alui Gheorghe.
Mare bucurie cuprinde inima mea văzând că Domnul Dumnezeu, în frumusețea acestei lumi văzute, a făcut să răsară, ca florile primăvara, geniile, care au schimbat fața lumii!
Trebuie să recunoaștem că filosoful John Locke, în gama filosofilor lumii este analitic și uneori lasă câte o fereastră pentru a se aerisi meandrele gândirii sale. Deși el respinge doctrina ideilor înnăscute, totuși, el nu respinge și conceptul că ființele umane au anumite abilități înnăscute.
Vom continua cu prezentarea conceptelor filosofice a savantului John Locke, născut în anul 1632 la Wrington, la o distanță apreciabilă de orașul Bristol. Începe studiile la Londra, apoi la Oxford, unde are preferință pentru studiile exacte, medicina și filosofia.
Am ajuns la ultima tabletă, așezând în pagină, câteva rânduri din Etica, Partea V, după cum urmează: „Prin ceea ce precede am terminat ceea ce voiam să demonstrez cu privire la puterea sufletului asupra pasiunilor și despre libertatea sufletului.
Filosoful Benedict Spinoza, care este viu și prin scrisul său plin de înțelepciune duhovnicească, ne-a lăsat material de bază și despre suflet și despre libertatea umană.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar