"Mila este mai mare decât iertarea, pentru că iertarea este prima jumătate a drumului, iar fapta iubirii, a milosteniei, este drumul întreg" spunea Sfântul Nicolae Velimirovici.
Milostenia înfrumusețează viața, împacă toate neînțelegerile, limpezește ceea ce este încurcat, ușurează ceea ce e greu, înveselește ceea ce a trist și aduce bucurii atât celor asupra cărora se revarsă, cât și celor care o practică.
Caravana Bucuriei de Crăciun a ajuns astăzi și în protopopiatul Costești aflat în sudul județului Argeș.
Sfântul Vasile cel Mare consideră că este necesar să nu se uite mai ales de bucuria ce o vor trăi cei milostivi la judecata din urmă: „Dumnezeu te va primi, îngerii te vor aplauda, toţi oamenii, câţi sunt de la începutul lumii, te vor ferici; slava veşnică, cununa dreptăţii, împărăţia cerurilor vor fi răsplăţile bunei administrări a acestor bogăţii stricăcioase“ (Omilii şi cuvântări, Omilia a VI-a, III).
Cu adevărat, mare este darul milostivirii! Dacă postul şi rugăciunea ne ridică până la uşa Raiului, iubirea pentru aproapele, ca dăruire a fiinţei către cei creaţi ca şi noi, după chipul lui Dumnezeu, ne deschide larg uşa Împărăţiei Cerurilor şi ne aşază în braţele Mântuitorului.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, prin Sectorul Social Filantropic și de Misiune, desfășoară în perioada 14-20 decembrie, proiectul social-filantropic ,,Bucuria Crăciunului”.
Cel ce gândește la Dumnezeu cinstește pe orice om, află ajutor de la orice om prin voința ascunsă a lui Dumnezeu.
Milostenia formală nu are mare însemnătate. Numai atunci cand e facuta cu bucurie, cand cel miluit simte si dragostea, nu doar lucrul material, milostenia isi atinge scopul. Caci milostenia trebuie facuta din inima, cu fata luminoasa, pentru ca cel care primeste sa nu simta umilinta ci bunatatea lui Dumnezeu
Binefacerile noastre ne sunt cel mai adesea răsplătite, pentru că Dumnezeu, care este Părinte Bun şi Iubitor, nu uită pe cel care a rupt din puţinul său pentru a da şi celui lipsit, pentru a îmbrăca pe cel gol sau pentru a-l alina pe cel în suferinţă. În înţelepciunea poporului nostru milostenia este nemuritoare.
În data de 15 decembrie 2020 s-a desfășurat în cadrul Protoieriei Topoloveni o nouă etapă a proiectului Campionii bucuriei, în care parohiile din cercul pastoral numărul V: Zgripcești, Negrești, Furești, Dobreștii de Jos, Dobreștii de Sus, Boțești și Greci, au oferit alimente pentru cei încercați.
Mâinile întinse reprezintă dureroasele nevoi ale lumii – foamea duhovnicească, foamea trupească, la a căror alinare suntem chemați să ajutăm prin ceea ce dăm, pentru că milostenia deschide mâna lui Dumnezeu.
Pe aproapele nostru să-l iubim „ca pe noi înşine”, adică aşa cum ne iubim pe noi, cum ne îngrijim, ne hrănim, tot aşa se cuvine să iubim, să miluim, hrănim, să ajutăm şi să îndrumăm pe calea mântuirii pe aproapele nostru.
Creştinul cu suflet bun, milostiv, are lângă el ogor de semănătură (ogorul îl reprezintă nevoiaşii), și trebuie să semene şi din seminţe puţine (milostenie după putere), ajungând să culeagă roade multe (plată multă de la Dumnezeu). Milostenia duce la iertarea păcatelor şi la vindecarea rănilor conştiinţei, întoarce sufletul de la moarte şi-l face să fie moştenitor Împărăţiei Cerurilor.
Jertfelnicia dragostei frăţeşti exprimată în faptele milosteniei sporesc, ne spune Sfântul Apostol Pavel, bucuria în chiar miezul încercărilor: „Că în multa lor încercare de necaz, prisosul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă au sporit în bogăţia dărniciei lor“ (II Cor. 8, 2).