news        mail   location

 
 

Străbunicii noştri, mai de la începuturi, au dat „bot în bot”, cum s-ar mai zice, cu stresul. Dacă ne gândim puţintel, vom afla că acest animal fioros, numit de noi, cu precădere, STRES, este mai dăunător decât şerpii cei mai veninoşi sau dinozaurii care au mărşăluit cândva pe planetă.

 

Când Dumnezeu i-a prins cu „ocaua mică” pe bieţii protopărinţi s-a supărat foarte, adică, am spune că primul în Univers a fost „stresat” chiar Dumnezeu. Cam de acolo a început povestea stresului şi el s-a transmis până azi, în firea fiecăruia dintre noi, mici sau mari, bogaţi sau săraci, sănătoşi sau bolnavi.

Grea boală!

Peste măsură de periculoasă!

Din zăduhul zilei şi al problemelor care ne terorizează zilnic – spunem noi – ne ducem în munţi, pe faleză, în vizite prin ţară sau străinătăţuri. Când o luăm, pe la noi, prin câmpii, dealuri şi minunaţii Carpaţi, stresul nu rămâne la şcoală, magazine de lux, teren de fotbal, Guvern, Parlament, Primărie, Preşedinţie sau chiar în Biserică.

Când plecăm în vacanţă credem că suntem absolviţi de orice grijă, numai că, din păcate, toate avatarurile se ţin de noi ca scaiul de oaie. Cei de la drumuri au „stresul” că lipsesc centurile la oraşele ţării, că se blochează circulaţia şi că magistralele nu se prea văd, iar o mare parte din drumurile judeţene şi naţionale au gropi de-ţi spargi cauciucurile şi-ţi pocneşte şira spinării.

Călătorii, uneori, se stresează că indicatoarele lipsesc sau sunt invizibile, mâncate de rugină, iar apele ajung pe la radiatorul maşinii, că şanţurile nu au mai văzut demult un hârleţ şi o lopată, care să le fasoneze.

Stres mare pe cei care cumpără ieftin şi vând scump, iar când cumpărătorii strâmbă din nas. Patronul îi vede prin camerele de filmat şi le mai trage, poate, câte-o înjurătură pentru descărcare de stres. Stresaţi sunt cei ce scriu, că nu-şi văd „opera” proaspăt „fătată” pe piaţa noastră înghesuită şi fandosită!

O, dar stres negru pe gospodina, care atunci când se uită-n frigider, îl vede gol-puşcă, neştiind ce să mai pună-n cratiţă pentru gurile care aşteaptă înfometate. E stresant şi atunci când piaţa este prea scumpă şi tu numeri afurisiţii de gologani, care dispar ca prin minune, pentru lucruri cam de nimica!

Stres şi pentru noi clericii, care din nebăgare de seamă sau din prea multe griji zilnice, uităm să ne facem orânduitul canon pentru Sfânta Împărtăşanie ori nu mai avem răbdarea cuvenită pentru cei care ne cer ajutorul în oarecare necazuri şi scăderi zilnice. Apoi stresul îşi face de cap şi atunci când păcătuind – că nu este om sub soare să nu păcătuiască – întârziem prea mult şi nu facem spovedania cuvenită, ca să stresăm, la rând, şi pe duhovnicul select, cu amarurile noastre, adunate ca-n lada de gunoi.

Stres pe tineri că învaţă ani mulţi după planurile Bologna şi nu au unde munci după aceea, stresând şi Ministerul Muncii, că trebuie să importe mâna de lucru pe care o are deja acasă pregătită.

Stres pe bolnavii şi bătrânii cu pensii mici care nu au cu ce-şi cumpăra o felie de pâine, făcând foamea în democraţie, iar medicamentele lipsesc la preţ compensat complet. Oare ţara nu are destulă avere dată de Dumnezeu ca să beneficieze şi cei săraci?

Stres la cald, la ONU, stres la rece, la NATO, stres la muncă, la UNESCO, stres la munte, la OMS, stres la mare, stres pe sus, la UE, stres pe jos, la Polul Nord, stres şi iarăşi stres!

Ce o mai fi şi cu dihania aceasta pe capul, inima şi sufletul omului, încovoiat de greul zilei? Această boală neagră, acest cancer şi aceste gânduri hidoase, de care nu scăpăm nici la rugăciune, nici la lucru, nici în vacanţă!

Acest flagel naţional şi mondial nu poate fi vindecat decât cu răbdare, rugăciune şi grija absolută de a nu pricinui nimănui vreo supărare care se transformă în stres, „cui” bătut în capul şi inima noastră.

Era să uit, dar din multele stresuri pe care nu le-am mai pomenit este unul care ne pândeşte cu nelinişte: dorinţa de a-i urmări şi de a-i pocni drept în cap pe confraţii noştri, purtători şi ei, de altfel, de cele mai multe stresuri!

Deh, şi invidia cu gama ei de stresuri!

Scăpăm de stresuri când ne cerem şi dăm iertare, ca nu cumva să „stresăm” pe Dumnezeu şi să ne croiască nişte pedepse pe măsura încăpăţânării şi a prostiei noastre.

Să ne vindecăm de stresurile pe care ni le facem unii altora şi va fi prima zi bună din viaţa noastră.

Câţi oameni nu sunt stresaţi pe glob?

Nu-i aşa că şi eu sunt stresat?!?

Calinic Argeșeanul

În contextul anului omagial 2024, închinat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pastorației și îngrijirii bolnavilor, cu binecuvântarea și purtarea de grija a Înaltpreasfințitului Calinic Argeșeanul, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, pelerinajul cu racla care conține un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, făcătorul de minuni și vindecătorul de boli, aflat în patrimoniul Așezământului-Parohia Sfinții Împărați Constantin și Elena din Municipiul Pitești, va continua în perioada 18-20 iunie 2024, în cadrul protoieriei Topoloveni, după următorul program:
În ziua de 17.06.2024, s-a desfășurat în cadrul Protoieriei Pitești, o nouă etapă a proiectului "Campionii Bucuriei Sociale", în care parohiile din Cercul nr. 1 pastoral : Buna Vestire - Pitesti, Mavrodolu, Sfânta Treime, Meculesti, Pitești Nord, Beculesti, Ciomagestii de Jos, Ciomăgești Sus, Cuca, Cungrea, Măcăi, Dedulesti, Dragutesti, Dumbravești, Grajduri, Moraresti , Săpunari, Vărzaru, Teodorești, au oferit credincioșilor cu posibilități materiale reduse, pachete cu alimente.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului prin Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul a organizat o activitate la parohia Cocu Deal din protoieria Pitești, la care au participat copiii de la școala din localitate.
Semănătorul cu bucurie aruncă sămânța, cu toate că nu știe ce va culege. Cu atât mai bucuros se cade a fi acela care, în chip de ogor, cultivă Cerul. Dacă dați puțin cu bucurie, dați mult dând puțin; dacă dați mult cu întristare, acest mult se micșorează.
Cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Parinte Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului, parintele slujitor Constantin Radu-Gabriel impreuna cu doamna Martin Gabriela, presedinte al Asociatiei Nevazatorilor din Romania, Filiala Arges, a organizat un pelerinaj la Manastirea Zamfira, Catedrala din Targoviste dar si vizitarea Muzeului Ceasului din Ploiesti.
Cât de mângâietor este atunci când vezi în jurul tău oameni asemenea ţie care-şi manifestă respectul şi nobila bunăcuviinţă! Ai o mare bucurie în inimă şi sufletul îţi tresaltă de veselie. Oricât ar fi de amar greul zilei, respectul ce-l primeşti şi starea de bunăvoinţă te fac să-ţi uiţi vârsta pe care o încerci de la o vreme oarecare.
Am amintit că, în lume, se vorbesc astăzi cam 2.171 de limbi, deşi a fost extrem de dificil să se facă o selecţie cât de cât apropiată de realitate. A fost greu, de asemenea, să selectezi din noianul de idiomuri vorbite pe glob, dacă ne gândim să punem în cântar vorbitorii de la o mie de persoane până la 20 de milioane, ca la noi românii, sau sutele de milioane sau chiar peste un miliard, cum sunt chinezii.
Pentru a fi pe înţelesul tuturor, trebuie să spunem de la început că limba noastră românească face parte din întinsa limbă indo-europeană, din familia limbilor romanice.
Pe la noi, pe aici pe pământ, Dumnezeu a dat graiuri după cum ştim: pietrei să vorbească despre mii şi milioane de ani; florii să arate frumuseţea Creatorului, iar mireasma ei să umple văzduhul şi să primească întru culegere de miere şi nectar harnica albină; ciocârlia să înalţe triluri spre ceruri; rândunica să anunţe primăvara; lupul să-şi dreagă vocea în urlet spre luna plină; mielul să vestească în tăcere jertfa Domnului Iisus şi, Doamne Dumnezeule, câte nu s-ar mai putea scrie întru bucuria zidirii!
Darul rostirii

Darul rostirii

16.06.2024
Graiul ne-a fost dat de Dumnezeu. Primul dialog cunoscut în istoria lumii a fost între Dumnezeu Creatorul şi primul om zidit care a fost numit Adam, adică zidit din lut. El primeşte de la Dumnezeu porunca: „Din toţi pomii raiului poţi să mănânci, dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el cu moarte vei muri!”

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar