news        mail   location

 
 

Să vedem acum, evlavioși cititori, ce ne-a lăsat scris filosoful de aur, Aurelius Augustinus, și ne-a luminat „Despre Binele Suprem”: „Vi se pare limpede că suntem compuși din suflet și corp?

 

În timp ce toți erau de acord, Navigius (fratele lui Augustin) răspunse că el nu știa. L-am întrebat apoi:

- Nu știi tu nimic, absolut nimic sau și acest lucru aparține lucrurilor pe care nu le știi? Eu nu cred că nu știi nimic.

- Poți tu să te numești ceva dintre acelea pe care le știi?

- Da!

- Dacă nu te ostenește, numește-ne ceva. Cum el se arăta nehotărât, l-am întrebat eu:

- Știi tu cel puțin că trăiești?

- Da, asta o știu.

- Tu știi, deci, că ai o viață, fiindcă nu se poate trăi decât prin viață.

- Și pe aceasta o știu.

- Știi tu că ai un corp? El o afirmă.

- Așadar, știi că ești compus din corp și viață?

- O știu acum, dar că acestea sunt singurele componente, despre aceasta nu am nicio siguranță.

- Așadar, nu te îndoiești că există aceste două lucruri: trupul și viața, de aceasta nu te îndoiești? Însă tu nu ai nicio siguranță dacă nu cumva mai există ceva care servește la împlinirea și perfecțiunea ființei umane.

- Desigur...

- Ce este aceasta, noi o vom examina, dacă nu este posibil cu altă ocazie. Acum când suntem cu toții de acord, că omul nu poate trăi nici fără corp, nici fără suflet, aș vrea să vă întreb pe toți pentru care dintre aceste două căutăm noi hrană?

- Pentru corp, răspunse Licențiu. Ceilalți șovăiau și discutau prin întrebări schimbătoare, cum poate hrana să pară necesară pentru corp, când ea este totuși dorită pentru viață, și când viața se raportă numai la suflet...Dar sufletul, întrebai eu? Nu are și el o hrană proprie, sau nu vi se pare că știința este hrana lui? Într-adevăr, spuse mama mea (Monica), eu cred că sufletul nu este hrănit prin nimic decât prin cunoașterea lucrurilor și prin știință. Cum Trigesius se arăta sceptic față de această afirmare, aceasta îi spuse: Nu ne-ai dovedit tu singur azi de unde își ia sufletul hrană? Nu ai spus tu că în timpul prânzului, nu ai observat din ce farfurii ai mâncat, fiiindcă te gândeai la alte lucruri? Cu toate acestea te-ai servit de ele și ai mâncat din ele. Unde era sufletul tău în timp ce mâncai, fără să observi? Dincolo, cred eu, și prin asemenea prânzuri, este hrănit sufletul, adică prin ideile și gândurile  lui când el poate să perceapă ceva prin ele!”

S-a înțeles, prin ce se hrănește sufletul? Să gândim frumos!

Calinic Argeșeanul

Aforismele Arhiepiscopului Calinic Argeșeanul, o parte culese din opera sa vastă, altele cugetări de sine stătătoare, ating cele mai diverse teme. Multe sunt abordări din unghiuri diferite ale unor subiecte, sunt sfaturi care se adresează lumii noastre pe care bunul psiholog, care este cărturarul Calinic Argeșeanul, o cunoaște și îi oferă o sumă de răspunsuri la chestiunile fundamentale care țin de relația cu Dumnezeu, viața în Biserică, viața în lume, relațiile dintre oameni, nevoia de modele în istorie, în cultură.
Scriitorul Calinic Argeșeanul a debutat, cu aproape patru decenii în urmă, cu o carte al cărui titlu sentențios se reduce la o sintagmă care i-a marcat evoluția sub toate aspectele ei: Bucuria lecturii. De la bucuria lecturii, până la bucuria de a scrie, calea este una firească, iar cărțile și studiile semnate de cărturarul Calinic Argeșeanul se constituie ele însele într-o adevărată bibliotecă, spune cărturarul Adrian alui Gheorghe.
În ziua de 17 mai 2024 la Școala Gimnazială nr. 1 din Ciofrângeni, s-a desfășurat cu binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, Cercul Pedagogic al Profesorilor de Religie din zona Curtea de Argeș.
În perioada 17-19 mai, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul se află în vizită pe plaiurile moldave, cu ocazia lansării unei noi cărți intitulată ,, Bucuria de a trăi”. Ediția îngrijită de scriitorul nemțean Adrian Alui Gheorghe cuprinde diferite apofteme și silogisme culese din vasta operă a Chiriarhului Eparhiei Argeșului și Muscelului.
Valoarea pe care o are făptura umană înaintea lui Dumnezeu, așa cum este ea creată încă de la început, adică trup și suflet este evidentă din însuși faptul că Domnul nostru Iisus Hristos a venit să mântuiască nu numai sufletul, ci și trupul omului, împovărat de păcate și suferințe.
Vom continua cu prezentarea conceptelor filosofice a savantului John Locke, născut în anul 1632 la Wrington, la o distanță apreciabilă de orașul Bristol. Începe studiile la Londra, apoi la Oxford, unde are preferință pentru studiile exacte, medicina și filosofia.
Am ajuns la ultima tabletă, așezând în pagină, câteva rânduri din Etica, Partea V, după cum urmează: „Prin ceea ce precede am terminat ceea ce voiam să demonstrez cu privire la puterea sufletului asupra pasiunilor și despre libertatea sufletului.
Filosoful Benedict Spinoza, care este viu și prin scrisul său plin de înțelepciune duhovnicească, ne-a lăsat material de bază și despre suflet și despre libertatea umană.
Ca să ne aducem aminte, mai ales, de filosoful Benedict (Baruch) Spinoza, pentru frumusețea gândirii sale, să mai facem un popas pe paginile din opera sa, Etica:
Vom continua să redăm, încă, pentru frumusețea gândirii lui Benedict (Baruch) Spinoza, câteva fragmente din lucrarea sa: Etica, elaborată în anul 1677:

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar