news        mail   location

 
 

El scria: „Prin Metafizică înțeleg eu orice așa zisă cunoștință, care depășește posibilitatea experienței, adică depășește natura sau modul cum lucrurile ne apar, pentru a da explicație asupra Aceea-ce determină natura într-un sens sau în altul, sau, vorbind popular, asupra Aceea-ce stă în dosul naturii și o face posibilă”, din lucrarea Lumea ca voință și reprezentare, vol. II, cap. 17, 1819, pag. 537.

 

Iată, în sumar, ce scrie Schopenhauer în episodul: Despre. Trebuința metafizică a omului: „În afară de om, nicio ființă nu se miră de propria-i existență, pentru toate celelalte ea este ceva, întru atâta de la sine înțeles, încât nici nu o observă. În liniștea privirii animalului, vorbește încă înțelepciunea naturii, fiindcă în animale, voința și intelectul nu sunt încă destul de despărțite, ca să se mire una de alta când se reîntâlnesc. Lumea reprezentării este aici încă puternic fixată de trunchiul naturii, din care s-a născut, și participă încă la atotștiința inconștientă a Naturii-mame. Abia după ce esența interioară a naturii (obiectivarea voinței de a trăi) s-a ridicat, viguroasă  și voioasă, prin cele două regnuri ale ființelor inconștiente, și apoi prin șirul lung și lat al animalelor, abia atunci, odată cu ivirea rațiunii, așadar în om, ajunge ea în sfârșit pentru prima dată la conștiința de sine: se minunează atunci de propria sa operă, și se întreabă ce este ea însăși. Mirarea ei este însă cu atât mai serioasă cu cât se află pentru prima oară cu conștiința în fața morții și alături de mărginirea oricărei existențe, i se impune mai mult sau mai puțin și zădărnicia oricărei sforțări. Cu această reflexiune și cu această mirare se naște trebuința unei metafizici (meta – după (greacă) fizica – cele despre natură) studiul ființei și ființării – deci a realității, având ca principale subiecte, discuțiile despre: Dumnezeu, Nemurire, Libertate, Suflet, Existență, Natură).

Dar aceasta nu durează mult, ci foarte curând, odată cu prima reflexiune, apare deja acea mirare, ce va trebui să devină într-o zi mama metafizicii. În același sens vorbește și Aristotel la începutul Metafizicii sale: Propter admirationem enim et nunc et primo inceperunt homines philosophari – adică, în traducere: „Căci din cauza mirării au început oamenii, și acum și mai înainte, să filosofeze!” (pag. 539).

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar