news        mail   location

 
 

Pentru ineditul ideii, vom reda, cu îngăduința dumneavoastră, câteva gânduri ale filosofului George Berkeley, din opera sa stufoasă: „Principiile cunoștinței omenești” sau „Tratat asupra principiilor cunoașterii omenești”, elaborată în anul 1710:

 

„Se va admite de către toți că nici gândurile noastre, nici sentimentele, nici ideile formale prin imaginație, nu există în afară de suflet. Și nu mai puțin evident îmi pare a fi faptul că diferitele senzații sau idei întipărite în simțurile noastre, oricât de amestecate și compuse ar fi ele (cu alte cuvinte, orice obiecte ar compune ele prin reunirea lor), nu pot exista decât într-un suflet care le percepe.

O cunoaștere intuitivă despre aceasta o poate obține, după cum cred, oricine îndreaptă atențiunea sa spre ceea ce este exprimat prin termenul există, atunci când este plecat de la lucruri perceptibile. Dacă zic că masa la care scriu există, atunci aceasta înseamnă că o văd și o ating; și chiar dacă m-aș afla în afară de cabinetul meu, aș putea să spun, că există, înțelegând prin aceasta, că dacă aș fi în cabinetul meu, aș putea să o percep sau că un alt suflet oarecare o percepe actual. Există un miros, acesta înseamnă că el a fost simțit; există un sunet, aceasta înseamnă că el a fost auzit; există o culoare sau figură, adică ea a fost percepută prin văz sau pipăit. Aceasta este tot ceea ce se poate înțelege, prin termenii de mai sus, sau expresiuni asemănătoare. Căci ceea ce se spune despre o existență absolută a lucrurilor a lucrurilor necugetătoare, fără relațiune cu faptul de a fi perceput, aceasta îmi pare a fi complet neexplicabil. Existența lor – esse – constă în a fi percepută – percipi – și e imposibil ca ele să aibă o existență în afară de sufletele sau ființele cugetătoare care le percep” (pag. 377-378).

Pentru noi, cei de azi, totul este de înțeles, dar în secolul al XVIII-lea, era o noutate în gândirea europeană și mondială!

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar