news        mail   location

 
 

Poetul, filosoful și romancierul Miguel Unamuno a devenit cel mai cunoscut după apariția cărții sale: Despre sentimentul tragic al vieții (1913). El arată că întreaga conștiință este o conștiință a morții (suntem dureros de conștienți de lipsa nemuririi noastre) și a suferinței.

 

Ceea ce ne face umani este chiar faptul că suferim. La o primă privire s-ar părea că ideea se aseamănă cu aceea a lui Siddartha Guatama Buddha, care spunea și el că suferința este o parte implicită a vieții umane. Însă răspunsul lui Unamuno la suferință este foarte diferit. Spre deosebire de Buddha, el nu o vede ca pe o problemă care trebuie depășită prin practica detașării, ci argumentează că suferința este o parte esențială a ce înseamnă să exiști ca ființă umană, și o experiență vitală...Trebuie să îmbrățișăm suferința! Care este viziunea etică a lui Unamuno? „El afirmă că este esențial  să ne recunoaștem suferința (durerea), deoarece numai atunci când vom privi în față propria suferință vom fi capabili să iubim cu adevărat alte ființe care la rândul lor suferă.

Suntem astfel confruntați cu o alegere dificilă. Pe de o parte, putem alege fericirea, iar pe de altă parte, putem alege suferința și iubirea. Prima alegere (fericirea) este probabil mai ușoară, însă în esență ne limitează – căci retează o parte esențială a ființei noastre. Cea de a doua alegere (suferința) este mai dificilă, însă deschide calea către posibilitatea unei vieți pline de profunzime și de sens!”

Așadar, s-a înțeles și de către laici că durerea sau suferința, adică durerea asupra trupului și suferința asupra sufletului, așa cum spunea un om îndurerat, ca să le cuprindă pe amândouă stările, trebuie acceptate și îndurate cu multă răbdare.

Celebrul Ilie Cleopa, de curând aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de a se bucura de cinstirea ca sfânt al Neamului Românesc, rostea în fața creștinilor care-l cercetau, cu glas înalt: Răbdare, Răbdare, Răbdare și iarăși Răbdare! Răbdare în viață, în suferință și în toate încercările acestei vieți, uneori, prea amărâtă!

Calinic Argeșeanul

Comuna Domnești a fost și este una dintre cele mai importante așezări ale țării, cu contribuții majore la întemeierea Țării Românești, cu mulți oameni mari în știința și cultura românească.
În ziua de 3 octombrie, în sala Sfântul Ierarh Iachint de Vicina din cadrul Protoieriei Pitești, a avut loc o întâlnire de lucru, desfășurată în cadrul proiectului: „Tradiției și actualitate în Biserica Ortodoxă Română (Tabor)”, care este derulat de către Administrația Națională a Penitenciarelor în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română.
Nu esti sarac atunci cand nu ai ci esti sarac atunci cand nu vrei sa daruiesti. Caci dragostea fata de aproapele este virtutea care impodobeste sufletul, comoara cea mai de pret a omului. Fiecare om are ceva ce-i prisoseste iar daca nu are lucruri materiale cu siguranta nu duce lipsa de o vorba buna, de o incurajare sau de o rugaciune ce poate fi inaltata pentru altul mai nevoias.
Iubirea de săraci şi iubirea de străini sunt două ramuri de măslin cu al căror rod se ung toţi, din care însuşi Domnul Îşi unge capul şi picioarele şi va răsplăti în împărăţia cerească pe acela care-L unge.
În ziua de prăznuire a Acoperământului Maicii Domnului, elevii și profesorii de la Seminarul Teologic „Neagoe Vodă Basarab” din municipiul Curtea de Argeș, au participat la Sfânta Liturghie, oficiată de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, în Paraclisul Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica din cadrul Centrului Eparhial.
Poetul, filosoful și romancierul Miguel Unamuno a devenit cel mai cunoscut după apariția cărții sale: Despre sentimentul tragic al vieții (1913). El arată că întreaga conștiință este o conștiință a morții (suntem dureros de conștienți de lipsa nemuririi noastre) și a suferinței.
În Viața rațiunii (1905) filosoful hispano-american Santayana scria că acela care nu își poate reaminti trecutul este condamnat să îl repete.
Ca în loc de orice început să încercăm să arătăm „silogismul” lui John Dewey: „Problemele apar deoarece încercăm să înțelegem...provocările aduse de viață într-o lume în continuă schimbare, deci, trebuie să înțelegem tradițiile pe care le-am moștenit. Filosofia nu înseamnă să ne facem o imagine adevărată asupra lumii, ca să găsim soluții practice la problemele noastre. Așadar, gândim numai atunci când ne confruntăm cu probleme!”
Iată și silogismul lui Henri Bergson (1859-1941): „Există două tipuri de cunoaștere: Cunoașterea relativă: cunoașterea obiectelor din lume dintr-o perspectivă particulară. Aceasta este atinsă folosind intelectul și rațiunea: noi suntem distanțați de obiectul în sine. Cunoașterea absolută: cunoașterea obiectelor din lume așa cum sunt realmente. Aceasta dobândită prin înțelegere intuitivă a adevărului: este o formă de cunoaștere foarte directă. Așadar, intuiția merge exact în direcția vieții” (pag. 226).
Reamintim că filosoful Edmund Husserl s-a născut în anul când se uneau Principatele Române, 1859, în orașul Moravia, pe atunci parte din imperiul austriac. A studiat matematica și astronomia. După ce și-a luat doctoratul în matematică, a decis să se ocupe de filosofie.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar