news        mail   location

 
 

După cum a fost înțeleasă filosofia lui Platon despre lume, Nietzsche merge pe urmele acestei împărțiri în două a lumii și vede că aceeași idee apare și în gândirea creștină. În locul „lumii reale” a Formelor lui Platon, creștinismul oferă o altă „lume reală”, o lume viitoare a Raiului, promisă celor virtuoși.

 

Nietzsche consideră că, de fapt, creștinismul vede lumea în care trăim acum ca fiind cumva mai puțin reală decât Raiul, dar în această versiune a Ideii celor două lumi, „lumea reală” poate fi atinsă chiar dacă numai după moarte și cu condiția să urmăm preceptele creștine în această viață. Lumea din prezent este devalorizată, la fel cum este și în cazul lui Platon, excepție făcând situația în care ea devine trambulină care ne propulsează în lumea de dincolo. După Nietzsche, creștinismul ne cere să negăm viața din prezent în favoarea promisiunii unei vieți viitoare.

Atât versiunea platoniciană, cât și cea creștină a ideii că lumea e împărțită în „reală” și „aparentă”, ne-au influențat profund modul în care gândim despre noi înșine. Sugestia că tot ce are valoare pe lume este cumva „dincolo” de granițele acestei lumi în care trăim, duce la un mod de gândire care în esență neagă viața.

Ca rezultat al acestei moșteniri platoniciene și creștine, am ajuns să privim plini de resentiment și dispreț lumea în care trăim, să o vedem ca pe o lume căreia trebuie să îi întoarcem spatele, pe care trebuie s-o transcendem și de care, cu siguranță, să nu ne bucurăm. Nimic mai netemeinic și fals! Platon n-a citit Evanghelia, deci Scripturile, și nu știa de doctrina lui Iisus! Dar, Nietzsche, cu „droaia de popi luterani” putea afla învățăturile lui Iisus, ceea ce era sigur, nu ajunge să fie așa de slobod la emis ipoteze cu „ciocanul filosofic” și detunătură de „dinamită” ca să folosim atributele și expresiile sale!

Ca să ne lămurim trebuie să analizăm activitatea filosofului german din secolul al XVIII-lea, Immanuel Kant, ale cărui idei sunt esențiale pentru a înțelege filosofia din spatele viziunii lui Nietzsche (Filosofie – Idei fundamentale, Editura Litera, 2016, pag. 219-220).

Vom vedea și un capitol: „Cea mai persistentă eroare a filosofiei”, cum vede mersul gândirii și erorile pe parcurs.

Calinic Argeșeanul

Cu câteva zile înainte de cinstirea hramului închinat Sfântului Neagoe Basarab, schitul argeșean din comuna Vlădești a îmbrăcat astăzi haine de sărbătoare. Sute de credincioși au avut bucuria de a se întâlni în rugăciune cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, care a oficiat cu această ocazie Sfânta Liturghie în paraclisul acestui așezământ monahal.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, prin Sectorul Social, Filantropic si Misionar, organizează o colectă în bani, alimente neperisabile, apa imbuteliata, haine, pături, lenjerii, produse de curățenie, produse de igienă, detergenți, lopeți, cizme de cauciuc si materiale de construcții, pentru persoanele care au suferit de pe urma inundatiilor recente, din judetele Galati si Vaslui.
Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
După cum a fost înțeleasă filosofia lui Platon despre lume, Nietzsche merge pe urmele acestei împărțiri în două a lumii și vede că aceeași idee apare și în gândirea creștină. În locul „lumii reale” a Formelor lui Platon, creștinismul oferă o altă „lume reală”, o lume viitoare a Raiului, promisă celor virtuoși.
Celebrul filosof Platon, ucenicul filosofului Socrate, a împărțit lumea într-o lume „aparentă”, care ne apare prin intermediul simțurilor, și o lumea „reală”, pe care o putem înțelege cu ajutorul intelectului.
Cum gândea Nietzsche despre om? El zicea: „Omul e doar o funie întinsă între bestie și Supraom – o funie peste un abis”. Cred că se lămurește oricine care are un dram de gândire, cam ce era în capul acestui filosof zbuciumat și zguduit de îndoieli!
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar