news        mail   location

 
 

Celebrul filosof Platon, ucenicul filosofului Socrate, a împărțit lumea într-o lume „aparentă”, care ne apare prin intermediul simțurilor, și o lumea „reală”, pe care o putem înțelege cu ajutorul intelectului.

 

Pentru Platon, lumea pe care o percepem cu simțurile nu este „reală”, deoarece este schimbătoare și supusă degradării. Platon scrie că mai există și o „lume reală”, permanentă și neschimbătoare, la care se poate ajunge cu ajutorul intelectului. Ideea aceasta provine din studiile lui Platon în domeniul matematicii. Forma sau ideea unui triunghi, de exemplu, este eternă și poate fi cuprinsă de intelect, dacă îl ai!

Se știe că un triunghi este o figură bidimensională cu trei laturi, ale cărei unghiuri însumează 180 de grade, și că lucrul acesta va fi întotdeauna adevărat, indiferent dacă cineva se gândește sau nu la el și indiferent cât de multe triunghiuri ar exista pe lume. Pe de altă parte, obiectele triunghiulare care există efectiv în lume (cum ar fi sandwichurile, piramidele și formele triunghiulare desenate pe o tablă) sunt triunghiulare doar prin faptul că reflectă această idee sau formă a triunghiului. Influențate astfel de matematică, Platon a afirmat că intelectul poate dobândi acces la o întreagă lume a formelor ideale, care este permanentă și neschimbătoare, în timp ce simțurile au acces doar în lumea aparențelor. Deci, de exemplu, dacă vrem să știm ce este binele, trebuie să contemplăm intelectual Forma Binelui, pe care diversele exemple din lumea noastră doar o reflectă.  Aceastăă idee a avut consecințe ample în ceea ce privește înțelegerea noastră asupra lumii, nu în ultimul rând, deoarece, după cum arată Nietzsche, această modalitate de împărțire a lumii face din „lumea reală” a intelectului locul unde există toate valorile. În opoziție cu lumea intelectului, „lumea aparentă” a simțurilor devine astfel, relativ vorbind, neimportantă (Filosofie – Idei fundamentale, pag. 218-219).

Un cititor avizat ar putea spune, cu un oftat ca să-l audă și Nietzsche, că prea a bătut apa în piuă, și că acest zbuciumat „intelectual” n-ar sta tocmai bine cu intelectul ca să poată înțelege ceea ce a scris filosoful Platon! Prea mare înțelepciunea și intelectul lui Platon, care a rezistat cu succes în bătaia cu „ciocanul” filosofic al lui Nietzsche și nu s-a auzit nici bubuitura de „dinamită”, cum s-a definit cu intelectul lui.

Calinic Argeșeanul

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, prin Sectorul Social, Filantropic si Misionar, organizează o colectă în bani, alimente neperisabile, apa imbuteliata, haine, pături, lenjerii, produse de curățenie, produse de igienă, detergenți, lopeți, cizme de cauciuc si materiale de construcții, pentru persoanele care au suferit de pe urma inundatiilor recente, din judetele Galati si Vaslui.
Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Celebrul filosof Platon, ucenicul filosofului Socrate, a împărțit lumea într-o lume „aparentă”, care ne apare prin intermediul simțurilor, și o lumea „reală”, pe care o putem înțelege cu ajutorul intelectului.
Cum gândea Nietzsche despre om? El zicea: „Omul e doar o funie întinsă între bestie și Supraom – o funie peste un abis”. Cred că se lămurește oricine care are un dram de gândire, cam ce era în capul acestui filosof zbuciumat și zguduit de îndoieli!
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar