news        mail   location

 
 

Când eram elev la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, din fericire, am avut profesori excepționali, aleși și numiți dintre doctoranzii Profesorului eminent, Iustin Moisescu, viitorul mitropolit al Ardealului, apoi al Moldovei și Sucevei, peste o jumătate de Românie, iar apoi patriarh al Bisericii Străbune.

 

Când a ajuns mitropolit al Moldovei și Sucevei, a adus la Seminarul nemțean pe cei mai buni și harnici profesori. Am avut bucuria să fiu elevul acestor eminențe cenușii. Printre ei strălucea întru doctorat și știință, profesorul Ioan Serafinceanu, care printre doctoratele obținute, avea unul și în Filosofie. Îl auzeam mereu pomenind de filosoful Fichte (1762-1814) și de faptul că în secolul al XVIII-lea, filosoful Immanuel Kant elaborează o filosofie a idealismului și a ego-ului transcendental, „eul” care sintetizează informația. Aceasta constituie baza idealismului și a rațiunii de sine promovată de Fichte. Era copleșit de acest filosof! Atunci n-am priceput mare lucru, dar auzind pomenindu-se mereu numele, am început să mă întreb: de ce este preocupat dascălul meu de acest filosof german?

Fichte a devenit elevul lui Immanuel Kant și, cum citim în Istoria Filosofiei, s-a preocupat și s-a întrebat: cum este posibil să existăm ca ființe etice cu liber-arbitru, trăind într-o lume care pare fi determinată cauzal, adică o lume în care fiecare eveniment decurge în mod necesar din alte evenimente, și condiții anterioare, conform legilor veșnice ale naturii.

Și mai ales: „Ideea că există o astfel de lume ”în afara noastră”, dincolo de noi și independentă de noi, este cunoscută drept dogmatism”. El se întreabă: „Cum putem considera că oamenii au liber-arbitru, dacă totul este determinat de altceva care există în afara noastră”?

Filosoful Fichte, consideră idealismul și dogmatismul drept puncte de plecare în totalitate diferite și ele nu pot fi niciodată „combinate” într-un singur sistem filosofic, și nu există cale de a dovedi în mod filosofic, care anume este corect și nici unul dintre ele nu poate fi utilizat, pentru a-l combate pe celălalt.

Așadar, putem „alege” în ce filosofie să credem, nu din motive obiective, raționale, ci în funcție de „ce tip de persoană suntem”, Fichte zicând: „gândește eul și observă ce anume implică acest proces și să nu uităm: Tipul de Filosofie pe care îl alegi depinde de ce tip de om ești!”

Cum stăm în această privință?

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar