news        mail   location

 
 

Se zice despre Friedrich Schlegel (1772-1829) că a fost istoric și poet german, fiind considerat primul care a introdus aforismele (sentințe scurte) în filosofie.

 

Schlegel nu este de acord cu abordările lui Aristotel și nici ale filosofului Rene Descartes, afirmând că aceștia greșesc când susțin că există anumite „principii prime”, solide ce pot forma un punct de plecare. De asemenea, crede că nu este posibil să fie răspunsuri finale, deoarece orice concluzie a unui argument poate fi perfecționată la nesfârșit. Descriindu-și propria abordare, Schlegel spune că Filosofia trebuie „să înceapă întotdeauna din mijloc – ea este un întreg, iar calea către recunoașterea ei nu este o linie dreaptă, ci un cerc” (pag. 177).

Viziunea holistă a lui Schlegel – „să vezi filosofia ca un întreg se potrivește în contextul mai larg al teoriilor sale romantice despre artă și viață”. Filosofia este arta gândirii, iar Schlegel arată că metodele sale influențează tipul de răspunsuri pe care le poate găsi. Filosofia occidentală și cea orientală au abordări foarte diferite, după cum se și cunoaște, în cele din urmă. Acestea prețuiesc emoțiile umane individuale mai mult decât gândirea rațională, în contrast cu majoritatea gânditorilor iluminiști.

Acuzațiile sale privind filosofii care l-au precedat nu au fost neapărat drepte, însă contemporanul său G. W. F. Hegel a venit în apărarea reflexivității – denumire modernă pentru aplicarea metodelor filosofice asupra subiectului filosofiei în sine, adică, unul te udă și altul te spală!

Oricum, prin anul 450 î. Hr., filosoful Protagoras, spune că nu sunt principii prime sau adevăruri absolute, iar „omul este măsura tuturor lucrurilor”. Tocmai aici, Descartes trage la țintă, cu un principiu de bază pe care își fundamentează convingerile despre existență, atunci când afirmă că: „Gândesc, deci exist”, iar un mucalit argeșean a lansat și el una și mai filosofică: „put, deci exist”!

Mai în glumă, mai în serios, dacă argeșeanul are dreptate, trebuie să ne spălăm, că doar suntem ființe raționale!

Ne spălăm, de obicei, dar trebuie mai des. De trei ori pe zi ca și Sfântul Ioan Gură de Aur! Înainte de a filosofa, să ne spălăm în roua dimineții!

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar