news        mail   location

 
 

Se întreabă filosoful Augustinus Aurelius: „Care sunt deci aceste două timpuri, fiindcă trecutul nu mai este și viitorul nu este? Cât despre prezent, dacă el ar fi întotdeauna prezent, nu ar mai fi timp, ar fi eternitate.

 

Deci, dacă prezentul pentru a fi, trebuie să treacă în trecut, cum putem noi să spunem că el este acesta, care nu poate să fie decât încetând să fie, fiindcă astfel nu putem spune că este timp decât fiindcă tinde să nu fie.

Totuși, vorbim de un timp lung, de un timp scurt și nu o spunem decât pentru trecut și viitor. Numim timp lung, cei o sută de ani înaintea momentului în care vorbim și viitor lung, cei o sută de ani care vor urma...Dar cum poate fi lung sau scurt, ceea ce nu mai este? Trecutul, nu mai este și viitorul nu este încă. De aceea noi nu spunem „trecutul este lung”, dar spunem despre trecut „a fost lung” și despre viitor „va fi lung”.

Doamne, Tu care ești lumina mea, adevărul Tău nu-și râde aici de oameni? Căci acest timp a fost lung când a fost sau când era încă prezent? El putea fi lung cât exista ceva ce putea fi lung, fiindcă nu mai era deloc. Să nu spunem, deci „timpul trecut a fost lung”, căci nu găsim în el nimic care poate fi lung, atuncea când, dacă este trecut, el nu mai este.

Dar să spunem: „timpul prezent a fost lung”, căci nu era lung decât cât era prezent...Unde este, deci, timpul pe care-l putem numi lung? În viitor? Nu spune despre el că este lung, căci el nu există încă pentru a putea fi lung, dar spunem: „el va fi lung”. Când va fi el însă, dacă acum este el încă în viitor, el nu ar putea fi lung; nefiind încă, el nu poate fi lung.

Și cu toate acestea, Doamne, noi simțim intervalele timpului, le comparăm între ele, spunem că unele sunt mai lungi, altele mai scurte, măsurăm și cu cât un timp este mai lung sau mai scurt decât un altul și spunem că este dublu sau triplu...Dar măsurăm timpul care trece prin conștiința pe care o avem despre el. Trecutul însă, care nu este sau viitorul care nu este încă, cine ar putea să le măsoare, dacă nu acela care îndrăznește să spună că se poate măsura ceea ce nu este!”

Tot citind despre ce este și despre ce nu este, te apucă amețeala! Cu răbdare, veți vedea limpezirea „dilemei”.

Calinic Argeșeanul

Aforismele Arhiepiscopului Calinic Argeșeanul, o parte culese din opera sa vastă, altele cugetări de sine stătătoare, ating cele mai diverse teme. Multe sunt abordări din unghiuri diferite ale unor subiecte, sunt sfaturi care se adresează lumii noastre pe care bunul psiholog, care este cărturarul Calinic Argeșeanul, o cunoaște și îi oferă o sumă de răspunsuri la chestiunile fundamentale care țin de relația cu Dumnezeu, viața în Biserică, viața în lume, relațiile dintre oameni, nevoia de modele în istorie, în cultură.
Scriitorul Calinic Argeșeanul a debutat, cu aproape patru decenii în urmă, cu o carte al cărui titlu sentențios se reduce la o sintagmă care i-a marcat evoluția sub toate aspectele ei: Bucuria lecturii. De la bucuria lecturii, până la bucuria de a scrie, calea este una firească, iar cărțile și studiile semnate de cărturarul Calinic Argeșeanul se constituie ele însele într-o adevărată bibliotecă, spune cărturarul Adrian alui Gheorghe.
În ziua de 17 mai 2024 la Școala Gimnazială nr. 1 din Ciofrângeni, s-a desfășurat cu binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, Cercul Pedagogic al Profesorilor de Religie din zona Curtea de Argeș.
În perioada 17-19 mai, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul se află în vizită pe plaiurile moldave, cu ocazia lansării unei noi cărți intitulată ,, Bucuria de a trăi”. Ediția îngrijită de scriitorul nemțean Adrian Alui Gheorghe cuprinde diferite apofteme și silogisme culese din vasta operă a Chiriarhului Eparhiei Argeșului și Muscelului.
Valoarea pe care o are făptura umană înaintea lui Dumnezeu, așa cum este ea creată încă de la început, adică trup și suflet este evidentă din însuși faptul că Domnul nostru Iisus Hristos a venit să mântuiască nu numai sufletul, ci și trupul omului, împovărat de păcate și suferințe.
Vom continua cu prezentarea conceptelor filosofice a savantului John Locke, născut în anul 1632 la Wrington, la o distanță apreciabilă de orașul Bristol. Începe studiile la Londra, apoi la Oxford, unde are preferință pentru studiile exacte, medicina și filosofia.
Am ajuns la ultima tabletă, așezând în pagină, câteva rânduri din Etica, Partea V, după cum urmează: „Prin ceea ce precede am terminat ceea ce voiam să demonstrez cu privire la puterea sufletului asupra pasiunilor și despre libertatea sufletului.
Filosoful Benedict Spinoza, care este viu și prin scrisul său plin de înțelepciune duhovnicească, ne-a lăsat material de bază și despre suflet și despre libertatea umană.
Ca să ne aducem aminte, mai ales, de filosoful Benedict (Baruch) Spinoza, pentru frumusețea gândirii sale, să mai facem un popas pe paginile din opera sa, Etica:
Vom continua să redăm, încă, pentru frumusețea gândirii lui Benedict (Baruch) Spinoza, câteva fragmente din lucrarea sa: Etica, elaborată în anul 1677:

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar