În volumul „Filosofie (Idei fundamentale) pe înțelesul tuturor”, Ediția Litera (traducere din limba engleză de Crina Boitan, București, 2016), carte cuprinzătoare a istoriei Filosofiei, dintru începuturi până în zilele noastre, de la pagina 196 și până la pagina 203, într-o prezentare mai detaliată este – nu vă mirați – și Karl Marx.
Să nu vă înfuriați pe această abordare, foarte interesantă, dar și de folos pentru viitorime. Dacă aveți răbdare, veți înțelege mai bine dezastrul suferit de omenire aproape un secol și vor mai fi mari probleme social-politice în lume.
Așadar, Karl Marx este considerat de o parte a oamenilor „cel mai faimos gânditor revoluționar al secolului al XIX-lea”.
Locul de naștere a fost orașul Trier, ca fiu al unui evreu care se convertise la Creștinism, ca părinții să poată să se bucure de libertatea de a funcționa ca salariați (dacă se poate spune așa) în administrația statului. Marx a studiat dreptul la Universitatea din Bonn, unde a întâlnit pe viitoarea sa soție, Jenny von Westphalen. A continuat cu studiile la Universitatea din Berlin, lucrând și ca jurnalist.
Punctul fix a lui Marx a fost promovarea democrației în scrierile sale, fapt ce a făcut ca familia regală prusacă să-l cenzureze cu atenție, trimițându-l în exil forțat în Franța și în Belgia, unde a elaborat o teorie unică a comunismului în colaborare cu compatriotul său german, Friedrich Engels.
În timpul revoluțiilor din anii 1848-1849, Marx se întoarce în Germania, iar după înăbușirea revoluției, a plecat în exil la Londra, tot restul vieții, trăind cu soția într-o sărăcie extremă, iar când i-a murit un fiu, nu a avut nicio scândură să-i facă sicriu, înmormântându-l în paltonul său, după cum am citit (mi se pare) în cartea: „Maurul și generalul”.
La vârsta de 64 de ani, ros de sărăcie și de prigoană, a murit și el, iar la înmormântarea sa au fost 11 persoane, dar a pus pe jarul social-politic o lume întreagă!
Lucrările majore ale lui Marx au fost și au rămas: Ideologia Germană, 1846; Sărăcia Filosofiei, 1847; Manifestul comunist, 1848; Capitalul: Volumul I, 1867.
Cu răbdare, veți citi mai departe câteva repere din filosofia sa și îngrijorarea că se poate răstălmici gândirea sa.
Personal, am băgat de seamă, cu bucurie, că a scris despre Basarabia și în cuvinte nădăjduitoare.
Calinic Argeșeanul
