news        mail   location

 
 

Se zice că, în context, ramura pe care stă filosoful Ludwig Andreas Feuerbach este Filosofia Religiei, și că a dat și el cu capul și cu scrisul prin mărăcinișul ateismului.

 

Că, da, și el a citit, săracul, pe filosoful Thales din Milet, care prin anii 600 î. Hr., povestea că neagă faptul că Universul își datorează existența lui Dumnezeu.

Că tocmai dăduse, poate, și prin fața școlii din India cu ifose de filosofie ateistă, luându-se unul după altul, acești filosofi ca oile la pășune, precum și filosoful grec antic Diagoras din Melos, care tot sărăcuțul se împleticește aducând argumente în favoarea ateismului.

Apoi, secolul XIX, apare cu chipul lui Karl Marx, care, folosește raționamentele lui Feuerbach, în filosofia revoluției politice, și ca bomboană pe coliva filosofiei lui Sigmund Freud, spre finea secolului XIX, afirmă, frecându-și ochii și tâmplele, că Religia este o proiecție a dorințelor umane, atâta, doar, înțelegând și el din tainele existenței pe acest pământ.

Prin anul 1964, un scriitor (muzicolog) îmi face cadou mai multe cărți, printre care Etica lui Spinoza și Esența Creștinismului de Feuerbach, aceasta din urmă influențând pe cei doi „învățători” ai omenirii Karl Marx și Friedrich Engels. Această carte, nu este atât de originală în cuprinsul ei, încorporând o parte din gândirea lui Hegel, numai că acolo unde Hegel vede un Spirit Absolut, drept forță în creație, Feuerbach, din păcate, a pus accent mai mult asupra justiției umane, oamenii din viața aceasta, decât asupra dreptății divine, considerând că oamenii de pe acest pământ sunt cei care merită atenția noastră, prin iubire, compasiune și bunătate, virtuți care, la drept vorbind, au rădăcină solidă în Dumnezeu și nu în creatura cuprinsă cel mai adesea de neputință, așa cum s-a întâmplat, se întâmplă și va fi o permanentă stare de confuzie între idolul „vițelul de aur”, la care se închină o parte a omenirii și Domnul Dumnezeu, greu de înțeles de puțina minte a „gânditorilor” din frumusețea acestei lumi văzute, din tainele căreia n-au prea înțeles mare lucru!

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar