news        mail   location

 
 

Când auzim vorbindu-se despre popularitate, unora dintre noi ni se ciulesc rapid urechile şi ochii caută avid pe cel care discută despre aşa bijuterie.

 

De câte ori nu auzim, rostindu-se, doar aşa, ca ceva prea obişnuit: Uite ce frumos lucrează şi cât de delicat se poartă! Doreşte săracul, cu orice preţ să se afirme! Iar pentru a te putea afirma - urât cuvânt de altfel! - trebuie să realizezi un palmares pe care unii dintre noi îl numim popularitate. Lasă că auzim mereu şi de cuvântul populism, o altă stare cu iz de jigăreală.

Stând puţin pe gânduri şi judecând la rece, vom vedea clar că orice snop de fapte mari şi cu adevărat folositoare, poate deveni o popularitate găunoasă dacă este însoţit de trâmbiţe şi surle. Răsplata se spulberă ca praful de pe tobă.

Ilarie Chendi, într-una din maximele sale, ne avertizează: „E frumoasă şi ameţitoare floare popularitatea. E aşa de bine în pălăria fiecăruia. Dar e ca dragostea: nu alerga după ea dacă eşti om voinic şi o meriţi, ci lasă să alerge ea după tine!”

Ş-apoi Solomon rămâne de-a pururi actual când, în Ecclesiastul său, zice: „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune. Ce-i rămâne omului din toată osteneala lui cu care se trudeşte sub soare? O generaţie se duce, o generaţie vine şi pământul rămâne în veac!”

Iar filozoful Vasile Conta parcă ar face tălmăcire pe textul lui Solomon când afirmă: „Să nu vă miraţi că se face atâta risipă de glorie în viaţa unui actor, că i se aruncă flori, că-i dus în triumf, pentru o flacără care se stinge, fără să poată dovedi posterităţii că a luminat. În cazul acesta, vanitatea nemuririi e dureroasă!”

Aşa da, limpezimea în gândirea filozofului este ca roua dimineţii!

Desigur, nu se pot uita cuvintele „Popularitatea să-ţi fie în fapte, iar nu în vorbe mari învăţate pe dinafară!” (Heliade Rădulescu). Iar Nicolae Iorga, ca unul ce ştia foarte bine, spunea: „Vântul popularităţii face mult praf ca să înainteze!”

Şi asta-i popularitate, bat-o vina?!?

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar