news        mail   location

 
 

Într-un articol anterior despre maximele lui Constantin Brâncuşi, ne-am oprit asupra celor consacrate păcii şi echilibrului interior, concepţiei referitoare la artă şi, îndeosebi, asupra eticii sale strâns legate de înţelepciunea ţăranului român impregnată de morala creştină ortodoxă.

 

Cugetările sculptorului ating însă şi alte aspecte importante ale existenţei. Astfel, aforismul care poartă numărul 100 în catalogul întocmit de Petre Pandrea vizează unul dintre cele mai profunde sentimente omeneşti: „Prietenia este oglindirea în alter ego. Este puternică în adolescenţă şi la flăcău, slăbeşte după însurătoare şi reînvie la bătrâneţe.” Tot despre prietenie, asemeni lui Cicero, Brâncuşi susţinea că ea nu poate exista efectiv decât între oameni cu venituri egale. Şi e lesne de înţeles motivul: pentru că prietenul uşor la pungă va ezita să-l contrazică pe acela care achită cheltuielile sau să îi spună fără menajamente adevărul.

Următoarea maximă pe care o cităm e de actualitate astăzi, când în raporturile dintre oameni e tot mai puţină politeţe şi chiar lipsă de bună-creştere: „Moda tutuielii este mitocănească. Aristocraţii şi ţăranii nu se tutuiesc.” O convingere identică profesa şi G. Călinescu. De altfel, scriitorul şi sculptorul se mai întâlnesc până la identitate într-un alt punct de vedere comun. În epoca interbelică pe când susţinea o rubrică intitulată „Cronica mizantropului”, într-un ziar, G. Călinescu a semnat un articol în care făcea o netă deosebire între inteligenţă şi deşteptăciune. O întreprinde şi Brâncuşi în aforismul 119 din volumul lui Pandrea: „Există o diferenţă între inteligenţă şi deşteptăciune. Ador pe inteligenţi şi detest pe «deştepţi». Cei dintâi au tranzacţie şi nu au vitejie, ultimii au tenacitatea firească: sunt giruete în bătaia vânturilor”.

În privinţa notorietăţii, Brâncuşi, care a cunoscut-o din plin, rosteşte un adevăr şi vechi de când lumea şi o face într-un mod lapidar: „Gloria îşi bate joc de cei ce o urmăresc. Când îi întoarcem spatele, vine după noi.”

Ca şi Iorga, sculptorul avea ochii larg deschişi asupra concretului vieţii. Patru cugetări consecutive (numerele 114-117 în cartea lui Pandrea) referitoare la politică, pe care le vom reproduce, ne demonstrează că Brâncuşi era la curent cu situaţia, în acest domeniu, din ţara noastră. „Politica-spune Brâncuşi- este ocupaţia tuturor. Politicienii de profesie sunt o calamitate bugetivoră sau un rău necesar. Ei elimină pe cetăţenii buni, care înlocuiesc, permanentizaţi, pe cetăţenii slabi ori iobagi.// Politicianul adevărat este cititorul; oamenii cu vocaţie, continuaţi prin alegeri.// Politica bună este buna administraţie şi municipalitatea curată. Politică rea este delapidarea sau climatul favorabil naşterii tiranilor, paraziţilor, hoţilor, bonzilor şi titanozaurilor.// Din nefericire, ne închinăm cu toţii la viţelul de aur şi îngenunchem în faţa sacului cu bani. Ar trebui să ne plecăm în faţa inteligenţelor harnice şi a meritelor.” Reculegerea, contemplaţia autentică („Priviţi lucrurile până le vedeţi!, ne îndeamnă sculptorul. Cei aproape de Dumnezeu le-au văzut”) nu exclud fapta. Artistul însuşi mărturiseşte: „Teoriile sunt eşantioane fără valoare. Numai acţiunea contează.”

Nu ştim cât îl va fi influenţat pe Brâncuşi misticul tibetan Milarepa, dar cumpătarea între reculegere şi acţiune, din care decurge echilibrul sufletesc, este proprie călugărilor isihaşti şi, într-o măsură mai largă, monahilor ortodocşi. Şi nu numai lor. O cugetare a lui Brâncuşi conchide: „Pilda fertilizează. Deci, nu suntem singuri, chiar dacă dăm pilda sihastrului.”

Mai este oare nevoie să reamintim că în limba română isihast şi sihastru sunt sinonime?

Calinic Argeșeanul

În seara zilei de 26 aprilie, curtea bisericii parohiei Micești din Protoieria Mioveni, a devenit neîncăpătoare pentru credincioșii care au venit să asiste la Concertul de Florii: „Crucea, calea spre înviere”.
Ieri seară, cu binecuvântarea și în prezența Părintelui Arhiepiscop Calinic, s-a desfășurat în municipiul Câmpulung Muscel, a treia ediție a Festivalului Național de Muzică Religioasă și Pricesne „Doamne, Iisuse Hristoase”. Evenimentul a fost organizat de Primăria Municipiului Câmpulung Muscel și Casa de Cultură „Tudor Mușatescu”, în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și s-a desfășurat în sala de festivități a complexului Ceramus.
În baza parteneriatului existent între Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Argeș ,, Cpt. Puică Nicolae”, în municipiul Curtea de Argeș s-a desfășurat o acțiune comună de instruire legislativă a personalului clerical și neclerical din protopopiatul Curtea de Argeș. Evenimentul s-a desfășurat în paraclisul Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica din cadrul Centrului Eparhial.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat la Centrul Eparhial în Paraclisul Arhiepiscopal ”Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” din municipiul Curtea de Argeș derularea Concursului Național Catehetic „HRISTOS -CUVÂNTUL CARE VINDECĂ”, ediţia a XVI-a, la nivel de eparhie.
Ouăle încondeiate reprezintă o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, fiind o practică străveche în tradiția românească. Dincolo de frumusețea lor stau poveștile și tehnicile de încondeiere spuse de femeile care lucrează tot anul la ouă pentru a bucura creștinii, în perioada Paștilor.
După învierea lui Lazăr din mormânt, vestea s-a răspândit ca fulgerul, după cum era şi normal. Nu se mai auzise până atunci ca cineva să învieze din mormânt un om mort de patru zile! Faima lui Iisus creştea! Cei grupaţi în partide separate: fariseii, saducheii, irodianii, acum mai mulţi ca oricând, au hotărât ca Iisus să moară: „Deci, din ziua aceea s-au hotărât ca să-L ucidă!” (Ioan 11, 53).
Cu răbdare, încă un popas cu Blaise Pascal: „Sufletul nostru este aruncat în corp, unde găsește număr, timp, dimensiuni. El raționează asupra lor, numește această natură necesitate și nu poate să creadă altfel...
Blaise Pascal, savantul pios din secolul al XVII-lea, continuă întru gândirea sa: „Liniștea eternă a acestor spații nemărginite mă sperie. Să nu căutăm deci o siguranță și o certitudine. Rațiunea noastră este întotdeauna înșelată de inconstanța aparențelor.
Cât de bine și folositor este să mai cunoaștem și alte gânduri ale filosofului Blaise Pascal: „Cunoașterea lui Dumnezeu, fără aceea a mizeriei tale, face mândria. Cunoașterea mizeriei, fără cunoașterea lui Dumnezeu, face disperarea. Cunoașterea lui Iisus Hristos face o medie, fiindcă găsim în el și pe Dumnezeu și mizeria noastră.
Filosoful și omul de știință Blaise Pascal a spus și în scris: „Iată unde ne duc cunoștințele noastre despre natură. Dacă nu sunt adevărate, atunci nu există adevăr pentru om și dacă sunt adevărate, omul găsește în ele un obiect de umilire; este silit să se înjosească într-un fel sau altul.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar