news        mail   location

 
 

M-am bucurat din toată inima când am citit și recitit o cugetare de rădăcină „românească”, deși este potrivită tuturor popoarelor care sunt și rezistă, adică: „Avem mereu aceeași vârstă în interior!”

 Așa a scris inima unei cucoane, mai de multă vreme (Gertrude Stein). Tocmai aici este punctul arhimedic, în interior, în inimă, în ființa noastră, în credința noastră limpede și curată în Părintele Luminilor, Domnul Dumnezeul nostru.

Pentru Idealul Național, românii au un Calendar special, l-am putea numi: Calendarul Idealului Național, așa cum au toate neamurile. În acest Calendar, de multă vreme, de peste o sută de ani, sunt așezați de îngeri, cu propriile lor mâini și apărați de evantaiul aripilor de argint și lumină, toți cei care au gândit și au luptat pentru ginta noastră românească. Gândul m-a dus la Sfântul Nicolae din Bălceștii Vâlcii, și mai cu seamă, la un alt „sfânt al preacuratului ghiers românesc”, Mihai Eminescu, așa cum l-a „sanctificat” dintr-o trăsătură de condei, poetul Tudor Arghezi.

Am citit și recitit acum o carte: „Omagiu lui Mihai Eminescu”, tipărită în anul 1909, la București, iar la pagina 138, se poate citi fără eforturi, dintr-o răsuflare: „Eminescu și Idealul național, un extras din romanul „Geniul pustiu”, un roman din tinerețea poetului național.

Iată conținutul textului din vremea aceea tulbure și nesigură: „Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți geniul național – spiritul propriu și caracteristic al poporului – din adâncurile în care doarme (se cântă în fiecare dimineață Deșteaptă-te române), faceți o uriașă reacțiune morală, o revoluțiune de idei, în care ideea de românesc, să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiți români, români și iară români”.

Și în acelaș spirit specific marelui poet național, continuă șirul ideilor: „O! Nu trebuie oameni mulți pentru asta...Spiritul public este fapta puținilor oameni. O singură frunte unsă cu mirul lui Dumnezeu în stare să farme oceanul cugetărilor omenești, o singură volbură gigantică, care să se înalțe din fundul abisului mării până în sus în nourii gânditori din cerul luceafărului ce se numește geniu.”

Mihai Eminescu și cu Sfinții Națiunii Române, au privit din ceruri și au sprijinit ceea ce s-a săvârșit în anii 1916-1918, cu jertfe uriașe, făurindu-se Unirea cea mare a pruncilor lui Dumnezeu, din Grădina Maicii Domnului.

Acum nu este necesar să „răscoliți geniul național” cum cerea Mihai Eminescu și să ne tulburăm rostirea, voința și inima! Avem de lucru în Grădina Maicii Domnului, Dacia Edenică, așa cum o numește în cartea sa, cu același titlu, scriitorul hăruit, Miron Scorobete și să veghem ca în pace, să rodească jertfa care a dus la Sfânta Unire!

Să nu se supere nimeni, nici să se îngrijoreze că „Unirea cea Mare” ar face vreun rău cuiva, înlăuntru și în afara țării. Neamul Românesc este pașnic și în Vatra Românească au viețuit mereu și vor viețui toți pruncii lui Dumnezeu, fără deosebire!

Câtă iubire și respect dăm altora, atâta vom primi!

Domnul Dumnezeu să ne binecuvinteze pe toți, ca pe frați de o mamă, Maica Domnului!

Să nu uităm Cuvântul Domnului Iisus: „Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”!

Calinic Argeșeanul

Pelerinajul este izvor de mângâiere și de încurajare pentru noi, creștinii. Pelerinajul este întâlnirea cu Domnul Hristos, o întâlnire personală, pe care însă o simțim ca fiind vrednică de a fi propovăduită, de a vedea poate și cel care nu s-a înscris în acest demers și a cunoaște adevărul că omul creștin este plin de bucurie pentru că se întâlnește cu Hristos Domnul și că dorește să vestească, prin prezența sa în inima cetății, despre taina acestei bucurii, cu nădejdea că ea va cuprinde tot mai multe inimi.
Parohia argeșeană Micești din protopopiatul Mioveni și-a sărbătorit astăzi hramul închinat praznicului Intrării Domnului în Ierusalim. Încă de la primele ore ale dimineții, credincioșii acestei comunități au avut bucuria de a-l primi în mijlocul lor pe Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.
Priceasna este deopotrivă rugăciune și cântare în cuvinte simple, amintind de cântecul doinit la șezătorile satului, dar evocând aceleași înțelesuri profunde ale credinței ortodoxe mărturisite în această tindă a raiului.
Sectorul Invatamant prin Biroul de Cateheza si Activitati cu Tineretul, al Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului a organizat o procesiune in sambata Floriilor, in cartierul pitestean Gavana.
În seara zilei de 26 aprilie, curtea bisericii parohiei Micești din Protoieria Mioveni, a devenit neîncăpătoare pentru credincioșii care au venit să asiste la Concertul de Florii: „Crucea, calea spre înviere”.
După cum se ştie din veacul veacurilor, atunci când doreşti să distrugi autoritatea unei instituţii sau a unui om, îi pui la îndoială lucrarea pe care o face. Mai mult, îi găseşti argumente de a duce la desfiinţarea temeiurilor sacre sau legal – administrative. Aceasta se face deseori din invidie şi răutate. Şi se face cu multă osârdie mai ales atunci când, cel care o face, are un scop anume sau doreşte să mute atenţia pe alte planuri, pentru a nu se vădi pe sine. Vorba din bătrâni: Să mutăm la alţii musca de pe căciula noastră!
După învierea lui Lazăr din mormânt, vestea s-a răspândit ca fulgerul, după cum era şi normal. Nu se mai auzise până atunci ca cineva să învieze din mormânt un om mort de patru zile! Faima lui Iisus creştea! Cei grupaţi în partide separate: fariseii, saducheii, irodianii, acum mai mulţi ca oricând, au hotărât ca Iisus să moară: „Deci, din ziua aceea s-au hotărât ca să-L ucidă!” (Ioan 11, 53).
Cu răbdare, încă un popas cu Blaise Pascal: „Sufletul nostru este aruncat în corp, unde găsește număr, timp, dimensiuni. El raționează asupra lor, numește această natură necesitate și nu poate să creadă altfel...
Blaise Pascal, savantul pios din secolul al XVII-lea, continuă întru gândirea sa: „Liniștea eternă a acestor spații nemărginite mă sperie. Să nu căutăm deci o siguranță și o certitudine. Rațiunea noastră este întotdeauna înșelată de inconstanța aparențelor.
Cât de bine și folositor este să mai cunoaștem și alte gânduri ale filosofului Blaise Pascal: „Cunoașterea lui Dumnezeu, fără aceea a mizeriei tale, face mândria. Cunoașterea mizeriei, fără cunoașterea lui Dumnezeu, face disperarea. Cunoașterea lui Iisus Hristos face o medie, fiindcă găsim în el și pe Dumnezeu și mizeria noastră.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar