Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte în fiecare an, la data de 28 octombrie, pe Sfântul Mitropolit Iachint de la Vicina. Acesta a fost canonizat la 26 septembrie 2009, alături de Sfântul Neagoe Vodă Basarab şi Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.
În ziua de cinstire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou de la București, obștea monahală de la schitul argeșean Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, aflat la cota 1000 pe Transfăgărășan, a primit în mijlocul ei pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. Cu această ocazie, Ierarhul Argeșean a oficiat Sfânta Liturghie în paraclisul cu hramul Soborul Sfântului Ioan Botezătorul construit la demisolul noii biserici.
În ziua de cinstire a hramului închinat Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, credincioșii parohiei Găvana III din municipiul Pitești au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.
Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei României, o zi de cinstire pentru eroismul si jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea noastră şi-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-și misiunea nobilă de a apăra unitatea naţională și Biserica noastră strămoșească, precum şi integritatea teritorială a statului român.
Ziua Forțelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. Devenită simbol al tututor bătăliilor și eroilor neamului românesc, această zi a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care țara își sărbătorește armate și pe cei care au fost în slujba acesteia.
În duminica a XXIII-a după Rusalii, obștea monahală a Mănăstirii Văleni a primit Arhiereasca Binecuvântare a Părintelui Arhiepiscop Calinic, care a oficiat în biserica mănăstirii, Sfânta Liturghie, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi.
Graiul Lui Dumnezeu este iubirea. Cu cat dam dovada de mai multa iubire, cu atat mai mult ne facem intelesi de Dumnezeu. Prin urmare, se cuvine sa vorbim cat mai des limba dragostei,caci avand grija de cei nevoiasi, avem grija intai de noi.
Milostenia reprezintă jertfelnicia inimii. Dând celor săraci, inima noastră devine o adevărată jertfă adusă lui Dumnezeu. Cel care dă celui lipsit, nu face altceva decât să restituie bunuri la izvorul milei, care este Dumnezeu.
Întru aceasta să cunoaşteţi, spunea Sfântul Grigorie, cât de mare lucru este milostenia, pentru că şi în acest veac ajută şi întru cel de dincolo, de bucurie duhovnicească umple, spre Dumnezeu apropie şi asemenea cu îngerii ne face.
Dumnezeieştii Părinţi ne arată că fapta are trup şi suflet. Trupul faptelor bune este lucrarea lor, iar sufletul faptelor bune este scopul cu care le lucrăm. Deci, se cuvine să fim cu mare luare aminte la scopul cu care lucrăm faptele cele bune.
Pagina 189 din 264