news        mail   location

 
 

Cred că este potrivit să ne oprim puțin prin „lumea Spiritului” și să vedem cum vede Hegel și un alt aspect al existenței noastre în frumusețea acestei lumi văzute!

 

Din: Introducere în filosofia istoriei, citim că: „Mai întâi trebuie să ținem seama de faptul că obiectul nostru, istoria universală, se desfășoară pe planul Spiritului. Universul cuprinde natura fizică și psihică. Natura fizică intervine în istoria universală și vom atrage atenția de la început asupra acestor raporturi fundamentale de determinare naturală. Dar ceea ce este substanțial este spiritul și cursul dezvoltării sale. Nu avem de considerat aici cum natura este ea însăși un sistem al Rațiunii – ca element particular și specific, ci numai în relațiile ei cu Spiritul.

După crearea naturii, apare omul și el constituie un contrast față de lumea naturală. El este ființa care se înalță într-o a doua lume. Avem în conștiința noastră generală două imperii, acela al naturii și acela al sufletului. Domeniul Spiritului este acela care este adus cu sine de om. Putem să ne facem orice imagine despre Împărăția lui Dumnezeu, dar există întotdeauna, o lume a Spiritului, care trebuie să se realizeze în om, să devie o existență.

Domeniul Spiritului este atotcuprinzător. El închide totul în el; ceea ce a interesat vreodată pe om și ceea ce îl interesează încă, în aceasta, omul este activ. Poate să facă orice ar vrea, el este ființa în care Spiritul se realizează. De aceea poate să existe un interes în a cunoaște natura – spirituală – în existența ei în cursul istoriei – adică atunci când Spiritul este unit cu natura omenească. De câte ori s-a vorbit de natura omenească, s-a înțeles ceva stabil, care durează. O imagine a naturii umane trebuie să se potrivească tuturor oamenilor, timpurilor de altă dată și celor de astăzi. Această imagine poate să sufere infinit de multe modificări.

Despre Dumnezeu știm că este perfecțiunea Însăși! El poate, deci, să se vrea numai pe El sau ce seamănă cu El. Dumnezeu și natura voinței Sale este unul și același lucru. Pe aceasta o numim filosofic, Idee.  Așa încât ceea ce este de considerat, în aceste elemente ale Spiritului uman, este Ideea în general. Mai precis, este ideea libertății umane. Forma cea mai pură în care Ideea se revelează este gândirea însăși. În acest fel este considerată Ideea III Logică. O altă formă a ei este natura fizică. Pe scena în care-l privim, în istoria universală, Spiritul este în realitatea lui cea mai concretă!” (Introducere la filosofia istoriei, pag. 529)

Adică, Duhul Sfânt, pe toate le plinește, chiar și scrisul lui Hegel!

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar