news        mail   location

 
 

Filosoful Immanuel Kant (1724-1804) liber în gândirea sa, considera, pe drept cuvânt „scandalos” faptul că, în peste 2.000 de ani de gândire filosofică nimeni nu reușise să ofere un argument prin care să demonstreze că există o lume în afara noastră, exterioară nouă, având în minte, în special, teoria lui Rene Descartes și George Berkeley, care se îndoiau de existența unei lumi exterioare.

 

După cum se știe, la începutul Meditațiilor sale, Descartes afirmă că trebuie să ne îndoim de orice cunoaștere cu excepția celei referitoare la propria noastră existență ca ființe gânditoare – chiar și de cunoașterea că există o lume exterioară. După cum era și normal, el contrazice acest punct de vedere cu un argument solid, care caută să dovedească existența lui Dumnezeu, și deci, realitatea unei lumi exterioare.

Potrivit maximei: „quot capita tot sensus” – „câte capete, atâtea sensuri”, mulți filosofi (printre care și Kant) nu au considerat că dovada oferită de Descartes, cu privire la existența lui Dumnezeu se bazează pe un raționament adevărat.

Pe de altă parte, Berkeley susținea, sus și tare, posibilitatea  cunoașterii, ea fiind posibilă – dar că ea vine din experiențele pe care conștiința noastră le percepe cu îndemânare.

Așa gândea marele filosof Immanuel Kant, cel ce a văzut lumina zilei în anul 1724, în Konigsberg, localitate pe care nu a părăsit-o niciodată, deși a devenit un faimos filosof pe plan internațional, chiar în timpul vieții sale, studiind la Universitatea din Konigsberg, filosofia, fizica și matematica, predând ca profesor 27 de ani. Din cauza vederilor sale „neortodoxe”, Regele Friedrich Wilhelm al II-lea, în anul 1792, l-a oprit să mai predea, o vreme, iar după moartea acestuia s-a întors la catedră, iar între 50 și 70 de ani a elaborat opera sa, astfel: 1781: Critica rațiunii pure; 1785: Întemeierea metafizicii moravurilor; 1788: Critica rațiunii practice; 1790: Critica facultății de judecare.

Am dorit să prezentăm, pe scurt, prima pagină a vieții personale a filosofului Immanuel Kant, care era un personaj strălucit și sociabil, mai ales, care a trăit 80 de ani, fără ca să se mai căsătorească vreodată, decât cu filosofia, ca oarecând celebrul Michelangelo, care susținea că s-a căsătorit cu pictura sa celebră.

Vor urma și alte considerații necesare culturii!

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Cum gândea Nietzsche despre om? El zicea: „Omul e doar o funie întinsă între bestie și Supraom – o funie peste un abis”. Cred că se lămurește oricine care are un dram de gândire, cam ce era în capul acestui filosof zbuciumat și zguduit de îndoieli!
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar