news        mail   location

 
 

Când îndemnam pe un confrate, mai demult să-şi pună dantura că nu se mai înţelege nimic din ceea ce spune, mi-a zis hotărât:

 

- Nu ai minte, omule! Cum ne-am născut noi?

I-am spus:

- Fără dinţi.

- Păi, vezi, a adăugat apostrofatul, tot aşa trebuie să şi plecăm din lumea aceasta!

Şi aşa, m-a lăsat să vorbesc singur, cum vine vorba. Am reflectat la zisele confratelui. Mai să-i dau dreptate, când, la o emisiune, am văzut o bătrână, săraca de ea, neavând decât un dinte, iar cei care filmau s-au oprit mai îndelungat asupra dintelui şi a feţei brăzdate de muncă şi sărăcie. Atunci m-am gândit: ţară într-un dinte!

N-am fost bucuros, ba, din contră, m-am temut multă vreme să mă duc la dentist, de frica injecţiilor şi de vâjâitul aparaturii care pileşte dinţii, măselele şi scoate nervii. Este ceva îngrozitor, pentru mine, cel puţin, neştiind ceilalţi oameni, cum gândesc şi cum îndură.

Cu toate acestea, a trebuit să merg la dentist. M-am gândit la frumuseţea lumii văzute în centrul căreia stă omul, minunea lui Dumnezeu cea mai mare. După El, ca Dumnezeu, doar îngerii şi oamenii sunt minuni ale minunilor. Şi pentru că este aşa, omul zidit şi cu frumuseţea danturii, trebuie să se îngrijească de sănătatea ei.

Bine gândit, bine spus, se va zice, dar cine dă parale pentru refacerea danturii? Ştie toată lumea că dantura costă mult şi se evită drumul spre medic. Mă gândeam uneori, dacă s-au făcut anumite îndemânări medicale, n-ar fi potrivit ca românii, mai ales cei care au greutăţi financiare – prin venit puţin sau pensie mică – să se facă un efort de către Guvern şi Ministerul Sănătăţii şi cu un program susţinut naţional să se repare dantura românilor scăpătaţi şi cu posibilităţi reduse?

Pentru sănătatea naţională a românilor niciun efort nu-i în zadar. Cine nu ştie că, având o dantură bună şi o masticaţie îndestulătoare, stomacul nu mai este în primejdie să se îmbolnăvească? Dantura nu-i făcută doar pentru a fi sănătos zâmbetul sau râsul, ci este şi pentru a menţine sănătos întreg organismul. Mai este şi pentru sănătatea cuvântului rostit limpede şi rotund. Nimeni nu este bucuros să vadă în jurul său făpturi ale lui Dumnezeu cu lipsuri la dantură, iar atunci când vorbesc, fie că te stropesc cu salivă, fie că şuieră anumite porţiuni din cuvânt, spre hazul celor din jur şi impresia neplăcută ce se lasă pe feţele tuturor.

Îmi povestea doctorul Michel Ronnet, bucovinean, fugit în 1941 din ţară că, oricine îl vizita în America, prima dată îl ducea la doctorul dentist pentru refacerea danturii. Era marea lui bucurie să facă un gest nobil. Cine refuza, nu-l mai omenea acasă şi nici nu mai avea grijă de el, iar costul lucrărilor era suportat integral de marele doctor inimos întru facere de bine.

Doctorul Ronnet ştia foarte bine ce rost are o dantură completă şi sănătoasă. Atunci când ne lipsesc dinţii sau o parte din ei sunt cariaţi şi nervul este atacat, avem dureri îngrozitoare. Mai mult, infecţiile de la dantură pot provoca chiar şi moartea – după cum se ştie - iar asupra organismului, când scăpăm cu zile, are o influenţă majoră, atacând rinichii, inima şi capul.

Un alt confrate, mai viteaz, tot căzându-i dinţii, i-au mai rămas câţiva. Nu prea se ducea la doctor, din teamă, mai mult, pentru că nu era prea sărac. Într-o zi îmi spune că a mai scăpat de un dinte pe care l-a scos, singur, cu cleştele de potcovit cai. M-a apucat hazul, mai ales pentru felul cum o spunea. După o vreme l-am văzut cu o dantură impecabilă. A înţeles să scurteze drumul între freză şi cleştele de potcovit caii!

A trecut vremea când dinţii se scoteau legaţi cu o aţă şi priponiţi de clanţa de la uşa căreia făcându-i un vânt mai puternic, te lăsa fără dinţi şi măsele. Vă îndemn să mergeţi la cei mai buni şi mai ieftini dentişti pentru a vă orândui dantura atât de folositoare vieţii.

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.
În Anul Domnului, 1866, la Pescasseroli, se năștea Benedetto Croce, studiile făcându-le la Neapole și Roma. A urmat Facultatea de Drept și a fost studentul vestitului Antonio Labriola, de la care a învățat să aibă o puternică înclinare spre studiul problemelor de metodologie și filosofie a istoriei.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar