news        mail   location

 
 

Mai multe tablete, în ultima vreme, au ocupat site-ul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, despre filosoful-cărturar creștin Boethius, cu rădăcini adânci în cunoașterea Domnului Dumnezeu, dar și o luminată credință.

 

În perioada existenței filosofului Boethius (480-525 d. Hr.), doar 45 de ani au „zburat” dincolo de timp. Pe acest arc în timp, de la Boethius la Avicenna (980-1037), peste 400 de ani, s-ar crede că s-au consumat întru „întuneric”. Așa s-ar crede la prima vedere. Trebuie să admitem că, în istoria gândirii umane există anumite perioade de noi zămisliri, de o oarecare odihnă creatoare.

Spre exemplu: Platon susține că mintea și trupul sunt alcătuite din substanțe diferite în anul 400 î. Hr., iar în secolul IV î. Hr., Aristotel susține că mintea este „forma” trupului. Pe la începutul anilor 800-950 d. Hr., lucrările lui Aristotel sunt traduse în limba arabă pentru prima oară. În această atmosferă de „product literar-filosofic”, Avicenna (980-1037) scrie opera sa „Cartea vindecării” (circa 1014-1020). Dar înainte de această vreme, s-a pomenit de „Epoca întunecată”, când majoritatea elementelor culturale moștenite de la greci și romani au dispărut. În această vreme, singură Biserica deținea monopolul asupra cunoașterii, iar singura filosofie adevărată care a supraviețuit a fost o formă de platonism, considerat a fi compatibil, cu creștinismul, alături de traducerea realizată de Boethius a Logicii (Organon) lui Aristotel. Dacă așa era în Europa, în China, Japonia și în alte părți, cultura a înflorit bucurându-se de o „Epocă de aur” a poeziei și a artei, iar filosofiile tradiționale orientale coexistau în armonie cu religie. În imperiul lui Alexandru cel Mare întins până în Extremul Orient, moștenirea greacă era prețuită mai mult decât în Europa decadentă. Aceasta a făcut ca arabii erudiți, dimpreună cu persanii, să păstreze și să traducă lucrările filosofilor greci clasici, încorporând ideile acestora în cultura islamică, începând cu secolul al VI-lea.

După cum se știe, islamul s-a răspândit spre Asia, nordul Africii, ajungând în Spania, și pe această cale, s-a simțit în toată Europa. În jurul secolului al XII-lea, ideile și invențiile din lumea islamică ajunseseră cu repeziciune până în Britania, iar „erudiții europeni au început să descopere matematica și filosofia greacă cu ajutorul mijlocirii islamului, aici amintind despre opera lui Aristotel, care a fost primită ca un fel de revelație, generând o renaștere a gândirii filosofice în cadrul Bisericii Creștine medievale”. După cum se știe, Filosofia lui Platon a fost destul de ușor asimilată de gândirea creștină, oferind o justificare rațională pentru credința în Dumnezeu și în sufletul nemuritor. Aristotel, însă, era tratat cu neîncredere de autoritățile bisericești!

Totdeauna m-a impresionat o imagine care arăta pe Platon, arătând cu degetul spre Cer, iar Aristotel spre pământ!

S-ar putea, mai în glumă, mai în serios, ca amândoi să arate Cheia Înțelesului lucrurilor în aceeași direcție!

Nu este decât o singură direcție: ÎNAINTE!

Calinic Argeșeanul

Pelerinajul este izvor de mângâiere și de încurajare pentru noi, creștinii. Pelerinajul este întâlnirea cu Domnul Hristos, o întâlnire personală, pe care însă o simțim ca fiind vrednică de a fi propovăduită, de a vedea poate și cel care nu s-a înscris în acest demers și a cunoaște adevărul că omul creștin este plin de bucurie pentru că se întâlnește cu Hristos Domnul și că dorește să vestească, prin prezența sa în inima cetății, despre taina acestei bucurii, cu nădejdea că ea va cuprinde tot mai multe inimi.
Parohia argeșeană Micești din protopopiatul Mioveni și-a sărbătorit astăzi hramul închinat praznicului Intrării Domnului în Ierusalim. Încă de la primele ore ale dimineții, credincioșii acestei comunități au avut bucuria de a-l primi în mijlocul lor pe Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.
Priceasna este deopotrivă rugăciune și cântare în cuvinte simple, amintind de cântecul doinit la șezătorile satului, dar evocând aceleași înțelesuri profunde ale credinței ortodoxe mărturisite în această tindă a raiului.
Sectorul Invatamant prin Biroul de Cateheza si Activitati cu Tineretul, al Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului a organizat o procesiune in sambata Floriilor, in cartierul pitestean Gavana.
În seara zilei de 26 aprilie, curtea bisericii parohiei Micești din Protoieria Mioveni, a devenit neîncăpătoare pentru credincioșii care au venit să asiste la Concertul de Florii: „Crucea, calea spre înviere”.
După cum se ştie din veacul veacurilor, atunci când doreşti să distrugi autoritatea unei instituţii sau a unui om, îi pui la îndoială lucrarea pe care o face. Mai mult, îi găseşti argumente de a duce la desfiinţarea temeiurilor sacre sau legal – administrative. Aceasta se face deseori din invidie şi răutate. Şi se face cu multă osârdie mai ales atunci când, cel care o face, are un scop anume sau doreşte să mute atenţia pe alte planuri, pentru a nu se vădi pe sine. Vorba din bătrâni: Să mutăm la alţii musca de pe căciula noastră!
După învierea lui Lazăr din mormânt, vestea s-a răspândit ca fulgerul, după cum era şi normal. Nu se mai auzise până atunci ca cineva să învieze din mormânt un om mort de patru zile! Faima lui Iisus creştea! Cei grupaţi în partide separate: fariseii, saducheii, irodianii, acum mai mulţi ca oricând, au hotărât ca Iisus să moară: „Deci, din ziua aceea s-au hotărât ca să-L ucidă!” (Ioan 11, 53).
Cu răbdare, încă un popas cu Blaise Pascal: „Sufletul nostru este aruncat în corp, unde găsește număr, timp, dimensiuni. El raționează asupra lor, numește această natură necesitate și nu poate să creadă altfel...
Blaise Pascal, savantul pios din secolul al XVII-lea, continuă întru gândirea sa: „Liniștea eternă a acestor spații nemărginite mă sperie. Să nu căutăm deci o siguranță și o certitudine. Rațiunea noastră este întotdeauna înșelată de inconstanța aparențelor.
Cât de bine și folositor este să mai cunoaștem și alte gânduri ale filosofului Blaise Pascal: „Cunoașterea lui Dumnezeu, fără aceea a mizeriei tale, face mândria. Cunoașterea mizeriei, fără cunoașterea lui Dumnezeu, face disperarea. Cunoașterea lui Iisus Hristos face o medie, fiindcă găsim în el și pe Dumnezeu și mizeria noastră.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar