news        mail   location

 
 

„Legea morală ne-a condus la problema practică că, prescrisă fără nicio intervenire de mobile sensibile, numai prin rațiunea pură, anume la întregimea necesară a primei și celei mai excelente părți a binelui suveran, a moralității și, cum aceasta nu poate fi rezolvată pe deplin decât numai într-o eternitate, la postulatul nemuririi.

 

Aceeași lege trebuie să conducă și la posibilitatea celui de al doilea element al binelui suveran, anume a fericirii potrivite cu acea moralitate, într-un mod tot atât de dezinteresat ca și înainte, numai din rațiune nepărtinitoare, anume la presupoziția existenței unei cauze adecvate acestui efect, adică trebuie să postuleze existența lui Dumnezeu, ca aparținând în mod necesar posibilității binelui suveran (care obiect al voinței noastre este unit în mod necesar cu legislația rațiunii pure).

Vom expune această legătură într-un mod convingător. Fericirea este starea unei ființe raționale în lume, căreia în întregimea existenței sale, totul îi merge după voință și dorință, și se întemeiază deci pe acordul naturii cu scopul întreg al acestei ființe, tot astfel cu temeiul esențial de determinare a voinței ei.

Legea morală, ca o lege a libertății, poruncește prin temeiuri de determinare, care au să fie cu totul neatârnate de natura și acordul ei cu facultatea noastră apetitivă. Dar, ființa rațională făptuitoare în lume nu este totuși în același timp cauza lumii și a naturii însăși. Prin urmare, în legea morală nu este nici cel mai neînsemnat temei pentru o legătură necesară între moralitatea și fericirea proporțională ei, a unei ființe aparținând lumii ca parte și deci dependentă de ea. Chiar, de aceea, această ființă nu poate fi, prin voința sa, cauza acestei naturi și, în ce privește fericirea sa, ea n-o poate potrivi cu desăvârșire din puterile sale proprii cu principiile sale practice. Cu toate acestea, în problema practică a rațiunii pure, adică la prelucrarea necesară spre binele suprem, o astfel de legătură se postulează în mod necesar: trebuie ca noi să căutăm a promova binele suveran (care trebuie, deci să fie totuși posibil).

Iată, cum se poate citi un paragraf din gândirea lui Immanuel Kant, asupra existenței lui Dumnezeu ca postulat al Rațiunii Practice Pure.

Calinic Argeșeanul

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, prin Sectorul Social, Filantropic si Misionar, organizează o colectă în bani, alimente neperisabile, apa imbuteliata, haine, pături, lenjerii, produse de curățenie, produse de igienă, detergenți, lopeți, cizme de cauciuc si materiale de construcții, pentru persoanele care au suferit de pe urma inundatiilor recente, din judetele Galati si Vaslui.
Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Celebrul filosof Platon, ucenicul filosofului Socrate, a împărțit lumea într-o lume „aparentă”, care ne apare prin intermediul simțurilor, și o lumea „reală”, pe care o putem înțelege cu ajutorul intelectului.
Cum gândea Nietzsche despre om? El zicea: „Omul e doar o funie întinsă între bestie și Supraom – o funie peste un abis”. Cred că se lămurește oricine care are un dram de gândire, cam ce era în capul acestui filosof zbuciumat și zguduit de îndoieli!
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar