news        mail   location

 
 

Etica și utilitarismul erau cele două componente  social-politice, care-și au izvorul spre sfârșitul secolului al IV-lea î. Hr., în care filosoful Epicur afirma că principalul scop al vieții ar trebui să fie dobândirea fericirii.

 

La începutul secolului al XVII-lea, Thomas Hobbes susține că un sistem legislativ puternic, cu pedepse severe pentru infractori, duce la o societate stabilă și mai fericită. Dar, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, filosoful David Hume susține, sus și tare, că emoția guvernează judecata morală, iar spre finea secolului al XIX-lea, Henry Sidgwick spune că gradul de moralitate a unei acțiuni este egal cu gradul de plăcere adus.

Jeremy Bentham (1748-1832) reformator al sistemului juridic și filosof, era convins că activitatea umană era guvernată de două forțe motivatorii – evitarea durerii și dobândirea plăcerii. În lucrarea „Principii de morală și legislație” (1789) scrie că toate deciziile sociale și politice ar trebui să fie luate cu scopul de a se obține fericirea cea mai mare pentru un număr cât mai mare de oameni.

Calcularea fericirii sau a plăcerii!

Bentham Jeremy propune, ca să vezi, un „calcul al fericirii”, „care să exprime matematic gradul de fericire trăit de fiecare individ. Folosind această metodă precisă, afirmă el, vom avea o platformă obiectivă pentru rezolvarea disputelor etice, deciziile fiind luate astfel în direcția calculată să producă cel mai mare grad de plăcere”. Bentham insistă, de asemenea, că toate sursele de plăcere au o valoare egală, astfel că fericirea generată de o masă bună sau de întâlnirea cu un prieten este egală cu cea derivată dintr-o activitate care necesită efort sau educație, cum ar fi implicarea într-o dezbatere filosofică sau lectura unei cărți de poezii. Aceasta înseamnă că Jeremy Bentham pleacă de la premisa unei egalități umane fundamentale, fericirea deplină fiind accesibilă tuturor, indiferent de clasă socială sau abilități (pag. 174).

Nu știm dacă Jeremy Bentham a fost fericit precum a gândit sau nu a mai avut această bucurie!

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar