news        mail   location

 
 

Într-un articol anterior despre maximele lui Constantin Brâncuşi, ne-am oprit asupra celor consacrate păcii şi echilibrului interior, concepţiei referitoare la artă şi, îndeosebi, asupra eticii sale strâns legate de înţelepciunea ţăranului român impregnată de morala creştină ortodoxă.

 

Cugetările sculptorului ating însă şi alte aspecte importante ale existenţei. Astfel, aforismul care poartă numărul 100 în catalogul întocmit de Petre Pandrea vizează unul dintre cele mai profunde sentimente omeneşti: „Prietenia este oglindirea în alter ego. Este puternică în adolescenţă şi la flăcău, slăbeşte după însurătoare şi reînvie la bătrâneţe.” Tot despre prietenie, asemeni lui Cicero, Brâncuşi susţinea că ea nu poate exista efectiv decât între oameni cu venituri egale. Şi e lesne de înţeles motivul: pentru că prietenul uşor la pungă va ezita să-l contrazică pe acela care achită cheltuielile sau să îi spună fără menajamente adevărul.

Următoarea maximă pe care o cităm e de actualitate astăzi, când în raporturile dintre oameni e tot mai puţină politeţe şi chiar lipsă de bună-creştere: „Moda tutuielii este mitocănească. Aristocraţii şi ţăranii nu se tutuiesc.” O convingere identică profesa şi G. Călinescu. De altfel, scriitorul şi sculptorul se mai întâlnesc până la identitate într-un alt punct de vedere comun. În epoca interbelică pe când susţinea o rubrică intitulată „Cronica mizantropului”, într-un ziar, G. Călinescu a semnat un articol în care făcea o netă deosebire între inteligenţă şi deşteptăciune. O întreprinde şi Brâncuşi în aforismul 119 din volumul lui Pandrea: „Există o diferenţă între inteligenţă şi deşteptăciune. Ador pe inteligenţi şi detest pe «deştepţi». Cei dintâi au tranzacţie şi nu au vitejie, ultimii au tenacitatea firească: sunt giruete în bătaia vânturilor”.

În privinţa notorietăţii, Brâncuşi, care a cunoscut-o din plin, rosteşte un adevăr şi vechi de când lumea şi o face într-un mod lapidar: „Gloria îşi bate joc de cei ce o urmăresc. Când îi întoarcem spatele, vine după noi.”

Ca şi Iorga, sculptorul avea ochii larg deschişi asupra concretului vieţii. Patru cugetări consecutive (numerele 114-117 în cartea lui Pandrea) referitoare la politică, pe care le vom reproduce, ne demonstrează că Brâncuşi era la curent cu situaţia, în acest domeniu, din ţara noastră. „Politica-spune Brâncuşi- este ocupaţia tuturor. Politicienii de profesie sunt o calamitate bugetivoră sau un rău necesar. Ei elimină pe cetăţenii buni, care înlocuiesc, permanentizaţi, pe cetăţenii slabi ori iobagi.// Politicianul adevărat este cititorul; oamenii cu vocaţie, continuaţi prin alegeri.// Politica bună este buna administraţie şi municipalitatea curată. Politică rea este delapidarea sau climatul favorabil naşterii tiranilor, paraziţilor, hoţilor, bonzilor şi titanozaurilor.// Din nefericire, ne închinăm cu toţii la viţelul de aur şi îngenunchem în faţa sacului cu bani. Ar trebui să ne plecăm în faţa inteligenţelor harnice şi a meritelor.” Reculegerea, contemplaţia autentică („Priviţi lucrurile până le vedeţi!, ne îndeamnă sculptorul. Cei aproape de Dumnezeu le-au văzut”) nu exclud fapta. Artistul însuşi mărturiseşte: „Teoriile sunt eşantioane fără valoare. Numai acţiunea contează.”

Nu ştim cât îl va fi influenţat pe Brâncuşi misticul tibetan Milarepa, dar cumpătarea între reculegere şi acţiune, din care decurge echilibrul sufletesc, este proprie călugărilor isihaşti şi, într-o măsură mai largă, monahilor ortodocşi. Şi nu numai lor. O cugetare a lui Brâncuşi conchide: „Pilda fertilizează. Deci, nu suntem singuri, chiar dacă dăm pilda sihastrului.”

Mai este oare nevoie să reamintim că în limba română isihast şi sihastru sunt sinonime?

Calinic Argeșeanul

Tot în această după-amiază, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic Argeșeanul a dorit să facă un scurt popas și la mănăstirea Agapia, aflată în apropiere. Întreg personalul monahal a avut bucuria de a participa la prezentarea cărții care a fost făcută în trapeza mănăstirii.
În perioada 17-19 mai, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul se află în vizită pe plaiurile moldave, cu ocazia lansării unei noi cărți intitulată ,, Bucuria de a trăi”. Dorind să facă prezentarea acestei lucrări în locurile care-i amintesc de anii copilăriei, Chiriarhul a făcut astăzi un scurt popas duhovnicesc la mănăstirea Văratec, aflată în apropierea satului său natal – Cracăul Negru.
Aforismele Arhiepiscopului Calinic Argeșeanul, o parte culese din opera sa vastă, altele cugetări de sine stătătoare, ating cele mai diverse teme. Multe sunt abordări din unghiuri diferite ale unor subiecte, sunt sfaturi care se adresează lumii noastre pe care bunul psiholog, care este cărturarul Calinic Argeșeanul, o cunoaște și îi oferă o sumă de răspunsuri la chestiunile fundamentale care țin de relația cu Dumnezeu, viața în Biserică, viața în lume, relațiile dintre oameni, nevoia de modele în istorie, în cultură.
Scriitorul Calinic Argeșeanul a debutat, cu aproape patru decenii în urmă, cu o carte al cărui titlu sentențios se reduce la o sintagmă care i-a marcat evoluția sub toate aspectele ei: Bucuria lecturii. De la bucuria lecturii, până la bucuria de a scrie, calea este una firească, iar cărțile și studiile semnate de cărturarul Calinic Argeșeanul se constituie ele însele într-o adevărată bibliotecă, spune cărturarul Adrian alui Gheorghe.
În ziua de 17 mai 2024 la Școala Gimnazială nr. 1 din Ciofrângeni, s-a desfășurat cu binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, Cercul Pedagogic al Profesorilor de Religie din zona Curtea de Argeș.
Trebuie să recunoaștem că filosoful John Locke, în gama filosofilor lumii este analitic și uneori lasă câte o fereastră pentru a se aerisi meandrele gândirii sale. Deși el respinge doctrina ideilor înnăscute, totuși, el nu respinge și conceptul că ființele umane au anumite abilități înnăscute.
Vom continua cu prezentarea conceptelor filosofice a savantului John Locke, născut în anul 1632 la Wrington, la o distanță apreciabilă de orașul Bristol. Începe studiile la Londra, apoi la Oxford, unde are preferință pentru studiile exacte, medicina și filosofia.
Am ajuns la ultima tabletă, așezând în pagină, câteva rânduri din Etica, Partea V, după cum urmează: „Prin ceea ce precede am terminat ceea ce voiam să demonstrez cu privire la puterea sufletului asupra pasiunilor și despre libertatea sufletului.
Filosoful Benedict Spinoza, care este viu și prin scrisul său plin de înțelepciune duhovnicească, ne-a lăsat material de bază și despre suflet și despre libertatea umană.
Ca să ne aducem aminte, mai ales, de filosoful Benedict (Baruch) Spinoza, pentru frumusețea gândirii sale, să mai facem un popas pe paginile din opera sa, Etica:

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar