Avicenna, spre deosebire de Aristotel, este unul din cei mai faimoși „dualiști” din istoria filosofiei – el credea că trupul și mintea sunt două substanțe distincte. Marele său predecesor în această privință a fost Platon, care vedea mintea drept ceva distinct, întemnițat în trup. Platon considera că, în momentul morții, mintea va fi eliberată din temniță pentru a se așeza în alt corp.
Medicul celebru Avicenna, susținea că mintea nu este distrusă o dată cu trupul și că este nemuritoare. În secolul XII, opera lui Avicenna a fost tradusă și în limba latină, dualismul său devenind cunoscut printre filosofii și teologii creștini. Aceștia au consimțit la felul în care a dat el interpretare textelor lui Aristotel: ideea de suflet nemuritor!
Două secole mai târziu, în jurul anului 1250, Toma d`Aquino a realizat o interpretare și mai fidelă a lui Aristotel, văzând mintea și trupul mult mai legate între ele, iar părerile sale au fost acceptate de teologii secolelor al XVI-lea și al XVII-lea.
În anul 1640, învățatul Decartes a revenit la un dualism care se apropia cel mai mult de cel al filosofului Platon, decât al filosofului Aristotel, argumentația sa fiind asemenea celei a lui Avicenna. Ceea ce apare ca o noutate este faptul că învățatul Decartes își imaginează că există un demon care încearcă să-l ademenească și să-l amăgească în toate felurile în care ar putea fi amăgit. Singurul lucru în legătură cu care nu poate fi amăgit, realizează el, este acela că există. Acest sine este exact sinele de care este sigur Omul plutitor al lui Avicenna, atunci când nu deține nicio altă cunoaștere, după cum a mai fost vorba.
La fel, desigur, ca și Avicenna, Decartes trage concluzia că „eul” sau „sinele” este complet distinct de trup și că este cu siguranță nemuritor (pag. 79).
Celebrul învățat Toma d`Aquino are o obiecție privitoare la dualismul lui Avicenna sau Decartes. El susține că sinele care gândește este același cu sinele care simte senzațiile trupului...
Care este situația în prezent? Filosofii se împart în două grupuri: un grup de dualiști (mai mic) și un grup (mai mare) de gânditori care susțin că mintea este în creier și majoritatea care sunt de acord că gândirea este rezultatul activității fizice a creierului, dar există o diferență între stările fizice ale creierului (materia cenușie, neuronii și gândirea care derivă din acestea).
Ceea ce este bine de știut, cunoștințele medicale ale lui Avicenna erau vaste, aducându-i protecția regală. Canonul Medicinei (circa 1015) a influențat școlile europene de medicină până la mijlocul secolului al XVII-lea.
Calinic Argeșeanul
