Sfântul Ioan Apostolul, frate al lui Iacov şi fiu al lui Zevedeu, a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi după aceea chemat la slujirea de apostolat de Domnul nostru Iisus Hristos.
Şi această „carte” a Bibliei are tot un capitol aşa cum are şi Istoria Susanei.
În canonul biblic al Noului Testament, Evanghelia după Sfântul Luca ocupă locul al treilea.
Citind Istoria Susanei, şi ar fi potrivit să fie citită de fiecare dintre noi, vom găsi într-un singur capitol o istorisire cu adânci învăţăminte. Este vorba de o judecată dinaintea venirii lui Iisus pe acest pământ.
În canonul cărţilor Noului Testament, Evanghelia dupăMarcu ocupă locul doi, deşi, din punct de vedere cronologic deţine primatul, făcând abstracţie de versiunea aramaică a lui Matei evanghelistul.
Cel care a scris Cartea Înţelepciunii lui Solomon, a fost un ilustru cunoscător şi mânuitor al limbii greceşti. Precizia şi eleganţa stilistică este o bucurie pe care o gustă cei care citesc cu evlavie, marea Carte a Înţelepciunii lui Solomon.
Întotdeauna, când a fost timpul de a scrie despre oameni şi evenimente, m-a cuprins îngrijorarea cum să fie acel material, pentru a reflecta adevărul ca bobul de rouă în care raza soarelui străluceşte.
În cărţile lui Ezdra, trei la număr, după cum se poate lesne observa, se află descrise principalele evenimente după ieşirea din captivitatea babilonică.
Este prima carte din canonul Noului Testament. Înainte de a intra în miezul Sfintei Evanghelii, dorim să notăm că acest după se tălmăceşte: „Evanghelia potrivit lui Matei”; sau: „… În conformitate cu cele scrise de Matei”, sau: „În versiunea lui Matei”.
Cei trei tineri sunt: Anania, Misail şi Azaria. Ei erau prietenii de inimă ai profetului Daniel. Toţi patru aveau să împărtăşească amara experienţă din captivitatea babilonică.
,,Știați că stomacul este mai inteligent decât creierul? Stomacul te anunță când este gol. Dar creierul niciodată” (Din lumea mesajelor românești)
Epistola lui Ieremia este o scrisoare adresată poporului iudeu, ca un avertisment de ţinut minte. Cea mai mare ispită era, desigur, căderea în idolatrie. Ca să nu cadă în păcatul închinării la idoli, le arată din vreme pericolul.
Regele Manase a domnit în Regatul lui Iuda 55 de ani. După cum spun Scripturile, el ar fi restaurat idolatria în ţara pe care o guverna.
Despre Baruh se spune că a fost tahigraful (secretarul) marelui profet Ieremia. El scrie o carte pe care o citeşte regelui Iehonia, captiv în Babilon. Scopul scrierii era de a fi trimisă, ca mângâiere, poporului evreu, rămas în grele suferinţe, în Ierusalim.
Aceste Cărţi ale Macabeilor ne arată un fapt istoric extraordinar: impactul iudaismului cu elenismul.
Pagina 86 din 95