Despre „recuperare” se spune că ar fi al doilea fenomen, după ce s-a săvârșit operația și pacientul a „scăpat” cu viață, în urma trecerii prin mari încercări chirurgicale.

Se impune degrabă:

1. Recuperarea motorie – mișcarea;

2. Recuperarea prin kinetoterapie pasivă, masaj, reflexoterapie, recuperare hidro, care se face în tot felul de bazine și procedee de băi saline și sulfuroase.

3. Recuperarea psihică (cea mai importantă) ce are și o componentă de logopedie, recuperare prin electrostimulare, deci o grămadă de procedee, scrise în cartea sa, de către savantul neurochirurg Alexandru Ciurea. Continuăm, cu:

4. Recuperarea medicamentoasă, pentru sistemul nervos.

5. Recuperarea prin comunicarea continuă cu pacientul! Este vitală această comunicare. Și cu cel care a murit ai legătură mereu, prin rugăciune; cum să nu comunicăm cu pacientul, care, din mila Domnului Dumnezeu și iscusința chirurgului a revenit la viață? Scrie medicul Alexandru Ciurea: „Sunt doctori neurochirurgi care nu mai răspund la telefon. Pacientul nu are nicio vină, pacientul întreabă, pacientul e disperat...devine, în limba română, „pisălog”. Dar este pisălog pentru sănătatea și boala lui. Cu cât îi răspunzi la întrebări, cu cât ai timp să-i insufli încredere, cu atât îl ajuți în procesul de vindecare, cu atât oprești orice fel de disensiune între pacient și familie, pe de o parte, și doctor, pe de altă parte...Trebuie să existe un consens...”

Chiar ieri am avut o lungă convorbire cu medicul chirurg, profesorul Victor Costache, care acum 7 ani (2016) mi-a „restaurat” inima bolnavă. Am fost tare bucuros că l-am găsit, din prima clipă, când a sunat telefonul! Și dânsul s-a arătat bucuros că vorbește cu un pacient care a fost salvat, încă o vreme! Este o bucurie mare! Omenește vorbind, dialogul a fost între un păcătos bolnav și un sfânt cu mâini de aur! Ce legături de taină între medic și pacient! Ca între duhovnicul adevărat și fiul duhovnicesc. Ce să spun? Am fost și sunt un răsfățat al Domnului Dumnezeu, că m-a dat pe mâna doctorilor geniali, cu sfântă lucrare!

Îi mulțumesc în genunchi, pentru totdeauna!

Calinic Argeșeanul