news        mail   location

 
 

Pe vremea lui Ceaușescu, dar mai bine, pe vremea Patriarhului Iustin (1977-1986), fiind atent la circulația cărților din Fondul secret (cărți interzise pe piață) am dat peste o bibliotecă imensă a unui cărturar de marcă.

 

Am văzut-o în cele câteva dimensiuni: lungime, lățime și adâncime, mai ales...cărți rarisime, dar și în condiții excepționale, îmbrăcate în piele și asortate cu un mobilier prețios. Am negociat-o în întregime (cal și căruță) adică biblioteca-mobilier și cărțile. Până să vin să facem tranzacția, adică să achiziționez biblioteca pentru Mănăstirea Cernica, deja proprietarul o vânduse, zicea el, unui ofertant mai milostiv și așa am rămas cu buza umflată. Am rămas „orfan” de opera integrală a scriitorului și gânditorului Voltaire (pe numele său adevărat Francois-Marie Aronet).

Am citit o parte din opera sa întinsă: 1733 – Scrisori filosofice; 1734 – Tratat de Metafizică; 1759 – Candide sau Optimismul; 1764 – Dicționar filosofic, dar nu am mers până la capăt.

Mai târziu, mergând pe Valea Loire, am văzut mormântul lui Voltaire într-un castel somptuos, iar acum m-am gândit să-l așez în pagină, între filosofii lumii, după cum el însuși s-a așezat totdeauna, eu dorind, doar așa, o mică amintire despre un om mare, pe cât îl știe cine vrea și cine poate.

La noi, cărturarii au citit literatură universală, chiar cu program, cum eram obligați, fiind elevi la o școală teologică, în vremuri opresive ideologic.

Iar Voltaire, considerat o „țâfnă filosofică” era preferabil și îngăduit în școală. Dintre ierarhii argeșeni, episcopul Ilarion Gheorghiadis era considerat un „voltairian”, adică un iluminist care terfelea, fără cruțare, boierimea bărboasă și retrogradă. Încolo, om de treabă. Pentru cultura lui uriașă, l-am luat ca model, inclusiv „sarcasmul”, pentru care acum sufăr de picioare rupte!

Calinic Argeșeanul

Odată cu restaurarea generală a Palatului Arhiepiscopal din municipiul Curtea de Argeș, prin accesarea de fonduri europene, au fost efectuate și lucrări de restaurare a picturii murale interioare din Paraclisul Arhiepiscopal cu hramul ,, Nașterea Maicii Domnului.
Vineri, 6 septembrie, începând cu ora 18.00, la parohia Mihăești, protoieria Mioveni, a fost organizată o seară de cinema în aer liber.
Educația creștină, ce își propune să formeze caractere, urmărește aplicarea în practică a principiilor ei. În acest fel, omul nu se mai oprește la simpla învățare a elementelor de doctrină, trecând la lucrare, la punerea lor în practică. Aceasta este educația creștină integrală, ce trece dincolo de cea intelectuală și de cea religioasă, devenind educație morală.
„Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau ...”
A educa un copil nu înseamnă numai a-l orienta spre un sistem informațional construit doar pe asimilare de cunoștințe, ci înseamnă şi a-l forma și a-l convinge pentru un anumit mod de viață, bazat pe înțelegere și asimilarea valorilor spirituale perene. O educație edificatoare pentru viață vizează şi experiențe nemijlocite, trăite în cadrul unei comunități, începând din familie și continuând în școală și în viaţa Bisericii.
Zidirea lui Dumnezeu, omul, cunună a creației pe acest pământ, avea să schimbe sensul lumii. O nouă ipostază, de data aceasta plină de bucurie, dar și de grijă mântuitoare. Sfântul Ioan Damaschin, smeritul monah și preot, din veacurile adânci ale istoriei mântuirii, ne îndeamnă zicând: „Veniți toate neamurile, tot neamul omenesc și toată limba, toată vârsta, cu veselie, să prăznuim Nașterea Bucuriei cea a toată lumea!”
În anul 1820, Herbert Spencer se naște la Derby, în Anglia, tatăl său fiind învățător, iar el a fost inginer la căile ferate din Londra, unde, din cauza sănătății precare, se va ocupa de publicistică, preocupările sale științifice fiind extrem de vaste și de variate, publicând în „Westminster Review” articole filosofice, științifice, sociale, politice, alcătuind un sistem filosofic ce-l face repede cunoscut.
După cum se știe, la aproape un secol, de când Jean Jacques Rousseau a susținut că natura este în esență blândă, filosoful american Henry Thoreau a dezvoltat și mai mult ideea, afirmând că „toate lucrurile bune sunt sălbatice și libere” și că legile omului mai mult suprimă decât protejează libertățile civile. El vedea că partidele politice sunt în mod necesar unilaterale și că politica lor era adesea contrară convingerilor noastre morale.
În cartea menționată – Filosofie, Idei fundamentale, la pag. 202-203, sunt episoade intitulate: Calea către revoluție, Critica marxismului, O influență durabilă.
Prin veacurile de demult, „Utopia” lui Thomas Morus, cum era și firesc, a preocupat multă lume. În cartea „Filosofie” (Idei fundamentale – Filosofia pe înțelesul tuturor, Editura Litera, București, 2016, pag. 201) este un episod care ne vorbește de Utopia marxistă! S-ar părea bizar, dar, totuși, se merită să facem un popas, cât de cât, lămuritor.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar