news        mail   location

 
 

Când am auzit, dar și când am citit despre Blaise Pascal (1623-1662), dar mai ales când Arhidiaconul Profesor Ioan Ivan, Directorul Seminarului Teologic din împărația Mănăstirii Neamț, a pus pe un meșter tâmplar de a construit tăblițe sprijinite pe niște piciorușe înfipte în solul grădinii și prin calea aleilor, pentru a fi văzute de noi, tinerii elevi, cu mintea nevinovată, atunci, mai mult, văzând citate și din filosofia și Înțelepciunea sfântului savant, l-am iubit pentru totdeauna.

 

Am citit și mai târziu, când maturizându-ne, altcum percepeam și înțelegeam supremele adevăruri scrise de Blaise Pascal, în lucrarea sa de căpătâi: „Gândiri pentru o apologie a religiei creștine”, din care, cu îngăduința dumneavoastră, voi încerca să vă transmit din opera gândurilor sale celebre, ajunse până în vremea noastră:

1. Ordine. „Prima parte: mizerie a omului fără Dumnezeu! Partea a doua: Fericirea omului cu Domnul Dumnezeu! Aceasta este platforma oricărui om chemat la rugăciune, cultură și cultul religios.

2. Vanitate a științelor. Știința lucrurilor exterioare nu mă va consola în timpuri de întristare, de ignoranța moralei. Dar știința moralei mă va consola întotdeauna de necunoașterea științelor exterioare. Natura omului nu este de a înainta întotdeauna. Ea are ducerile și venirile ei. Febra are frigurile ei și fierbințeala ei. Investițiile oamenilor, din secol în secol, merg la fel. Bunătatea și viclenia lumii în general este la fel.

3. Imaginația. Această putere, dușmană a rațiunii, a stabilit în om o a doua natură. Ea are fericiții ei și nenorociții ei, bogații și săracii ei, ea pune în mișcare simțurile, le suspendă; are nebunii și înțelepții ei și nimic nu ne dezamăgește mai mult decât că ea dă oaspeților săi o satisfacție mult mai plină și întreagă decât rațiunea. Ea nu poate face pe nebuni înțelepți, dar poate să-i facă fericiți...

Ceea ce mă miră mai mult este de a vedea că lumea nu este mirată de propria ei slăbiciune. Fiecare lucrează cu seriozitate și își urmează condiția sa, nu fiindcă este bine de a urma, ci fiindcă este un obicei: ca și cum fiecare ar ști cu siguranță unde este rațiunea și dreptatea. Ești dezamăgit la fiecare oră și printr-o umilință curioasă crezi că este greșeala ta și nu a conștiinței pe care te lauzi, oricând a o avea!” (pag. 293).

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Cum gândea Nietzsche despre om? El zicea: „Omul e doar o funie întinsă între bestie și Supraom – o funie peste un abis”. Cred că se lămurește oricine care are un dram de gândire, cam ce era în capul acestui filosof zbuciumat și zguduit de îndoieli!
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar