news        mail   location

 
 

Viața noastră, în frumusețea acestei lumi văzute este o legendă? Poate fi! Este o Taină, mai presus de toate? Poate fi, mai ales aceasta, o Taină a Tainelor dumnezeiești!

 

Dar mai poate fi un risc? O hiperbolă, o Vale a Plângerii? Poate fi din toate câte puțin, iar pentru o mai bună deslușire, această viață a noastră, dacă nu o susținem cu respirația rugăciunii, precum oxigenul pentrup trup, îi lipsește avântul spre nemărginire.

Când folosim cuvântul „fericire” denumind această viață, lăudată de filosofii de azi, în locul nemuritoarelor învățăminte ale Evangheliei Domnului Iisus Hristos, gândul nostru, asemenea cu Fericitul Augustin se înfiripă în doxologie: „Doamne, noi știm că pentru Tine suntem făcuți, de aceea inima noastră e neliniștită, atâta vreme cât nu și-a găsit odihna în Tine”.

În clipa în care, din nefericire, apare o ruptură între noi și Dumnezeu și o tristețe înspăimântătoare va învălui viața noastră, a fiecăruia în parte, dar și a omenirii, este necesar să ne pregătim a ne lua zborul pe aripile rugăciunii și a face legătura cu Domnul Dumnezeu, ca progresul înfăptuit să fie cu Dumnezeu și nu fără binecuvântarea și ajutorul lui Dumnezeu.

Și aici, dorim să reamintim, că omul are libertate și doar cu voia noastră poate sălășlui Domnul Dumnezeu în inima și sufletul nostru, așteptând și mai mult ca să simțim roadele iubirii Lui dumnezeiești, căutând drumul drept care duce spre El, pentru ca să-L apropiem și să ne întâlnim prin rugăciune, puntea de legătură între Dumnezeu și om.

De aici, din această legătură fericită, izvorăște dorul de preamărire a Domnului Dumnezeu și fericirea zidirii Sale, făpturile pe care le-a binecuvântat să se înmulțească și să umple Pământul. Aceasta este adevărata bucurie mare de a trăi, trainică și sfântă, având rugăciunea cu Har, izvorul unei adevărate bucurii!

Să nu uităm, ca în ceasurile de încercări și suferințe amare și uneori îndelungate, să ne aducem aminte de îndată de Domnul Dumnezeu, pentru a găsi la El adăpost împărătesc și iertarea cea mult dorită și a regăsi neîntârziat pacea pierdută și pentru a ne întări în încercările și luptele aducătoare de mângâieri și o sfântă legătură cu Veșnicul Dumnezeu.

Legătura cu Domnul Dumnezeu, prin rugăciune, prin credință, nădejde și mai ales, prin iubirea cea veșnică, ne dă puterea echilibrului, a gândirii sfinte, a lucrului dinamic, puterea de a suferi, puterea de a plânge, puterea de a ne recunoaște păcatele și a ne pocăi, ridicându-ne până la cele mai înalte stări sub lucrarea harului Duhului Sfânt.

Să învățăm, de la moșii și strămoșii noștri cum să ne rugăm și să ne ocrotim viața de tot răul care o pândește și o orbește cu tot felul de patimi și urgiile care o tulbură și durerile care o bântuie.

A ne însoți în toate clipele vieții noastre, cu rugăciunea cea mai fierbinte și binefăcătoare, putem cunoaște taina ce ni se arată nouă de a lucra sub milostiva înrâurire a Domnului Dumnezeu!

Cum să nu te simți pe aripile îngerilor și să nu fie binecuvântată o astfel de viață, avântându-ne, din răsputeri spre Nemărginitul Dumnezeu?

Așadar, nu mai suntem singuri!

Calinic Argeșeanul

Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat decât al lecţiilor desfăşurate în sala de clasă, elevii participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel orizontul de cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea.
Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul din cadrul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului a organizat o activitate catehetică pentru copiii de la Grădinița cu Program Prelungit Micul Prinț din cartierul Pitești.
Jertfelnicia dragostei frăţeşti exprimată în faptele milosteniei sporesc, ne spune Sfântul Apostol Pavel, bucuria în chiar miezul încercărilor: „Că în multa lor încercare de necaz, prisosul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă au sporit în bogăţia dărniciei lor“ (II Cor. 8, 2).
Oul este simbol al creației și învierii, iar culoarea roșie semnifică Sângele Domnului nostru Iisus Hristos cel curs de pe Cruce pentru noi și pentru a noastră mântuire.
Bine este omului a da din destul celor lipsiți din ostenelile sale, din cele ce dă Domnul, fără să aleagă cui să dea, sau cui să nu dea. Că slujba aceasta preadreaptă se împlinește pentru că este slăvită la Dumnezeu. Dumnezeu a randuit milostenia nu doar pentru pentru a fi hraniti cei flamanzi si imbracati cei goi ci mai ales pentru a folosi celor care dau din putinul lor.
Din zi în zi, evenimentele luau noi întorsături. De la Intrarea în Ierusalim şi până în ziua de joi, Iisus Hristos a învăţat în templu şi în casa retrasă din Betania mai ales. Acum, ucenicii au auzit din gura lui Iisus cele mai puternice cuvinte despre Împărăţia lui Dumnezeu, despre moartea Sa, despre Învierea din mormânt, despre întâlnirea în Galilea, despre plecarea la Tatăl Său Ceresc unde va pregăti loc pentru fiecare!
După cum ni se arată în Triod, cartea de căpătâi pentru slujbele care se desfășoară în Postul Mare, astăzi, în sfânta și marea Miercuri, din Săptămâna Pătimirilor Domnului nostru Iisus Hristos, dumnezeieștii Părinți au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care cu iubire mare a uns cu mir pe Domnul, cu puțin înainte de mântuitoarea pătimire.
După cum se ştie din veacul veacurilor, atunci când doreşti să distrugi autoritatea unei instituţii sau a unui om, îi pui la îndoială lucrarea pe care o face. Mai mult, îi găseşti argumente de a duce la desfiinţarea temeiurilor sacre sau legal – administrative. Aceasta se face deseori din invidie şi răutate. Şi se face cu multă osârdie mai ales atunci când, cel care o face, are un scop anume sau doreşte să mute atenţia pe alte planuri, pentru a nu se vădi pe sine. Vorba din bătrâni: Să mutăm la alţii musca de pe căciula noastră!
După învierea lui Lazăr din mormânt, vestea s-a răspândit ca fulgerul, după cum era şi normal. Nu se mai auzise până atunci ca cineva să învieze din mormânt un om mort de patru zile! Faima lui Iisus creştea! Cei grupaţi în partide separate: fariseii, saducheii, irodianii, acum mai mulţi ca oricând, au hotărât ca Iisus să moară: „Deci, din ziua aceea s-au hotărât ca să-L ucidă!” (Ioan 11, 53).
Cu răbdare, încă un popas cu Blaise Pascal: „Sufletul nostru este aruncat în corp, unde găsește număr, timp, dimensiuni. El raționează asupra lor, numește această natură necesitate și nu poate să creadă altfel...

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar