news        mail   location

 
 

Printre ocupaţiile de zi cu zi, date ca ascultare de arhimandritul stareţ Nifon Bărbieru, mai aveam şi o lucrare ştiinţifică. De la Căldăruşani, de unde venisem, mi se încredinţase şi la Cernica un Punct Meteorologic, unde înregistram de trei ori pe zi, datele cu mersul vremii.

 

De la Institutul de Meteorologie primeam câte o atenţie pentru lucrare. Atunci, când plecam cu treburi din mănăstire şi lipseam mai multă vreme lăsam câte un călugăr mai dispus spre cele ştiinţifice ca să facă înregistrările.

La întoarcere eram luat în primire de specialiştii în materie.

- Aţi dat măsurători eronate. Credeam că sunteţi oameni serioşi. Am încurcat lucrurile şi comunicările noastre au dat calcule greşite.

- Am fost plecat şi am lăsat înlocuitor „priceput”, mă apăr eu, regretând faptul în sine.

Îmi părea rău sincer. Nu voiam să-mi stric obrazul cu niciun preţ. După plecare mea la Sinaia, şi-au retras aparatura meteorologică de la Cernica.

Mă bucur să evoc atmosfera minunată de pace şi bună înţelegere cu întreg personalul monahal cernican. Dar dintre toţi vieţuitorii, cel mai devotat şi mai râvnitor era Nifon Cristache, marele ecleziarh al Mănăstirii Cernica. Cinstea, răbdarea, cuminţenia, sobrietatea, duhovniceasca purtare, înţelepciunea şi darul poetic erau înzestrările date de Dumnezeu, cu aleasă prisosinţă, cununa lui de toate zilele.

El îmi povestea cum a „murit”, într-una din zile şi cum sufletul lui zbura spre ceruri. Se vedea închircit în pat şi fără suflare. Se uita ca la ceva străin. Când îşi lua avânt pe deasupra mănăstirii şi era fericit că a scăpat de greutatea trupului, s-a întors sufletul în casa de lut, pentru încă o vreme.

Ca ecleziarh, era zilnic la biserică, de dimineaţă până seara târziu. Spovedea lumea. Stătea la capul Sfântului Calinic şi citea permanent rugăciuni. Sfătuia cu răbdare multă. Noaptea scria versuri. Se păstrează, cred, pe undeva, cele câteva volume cu mii de versuri închinate vieţii Sfântului Calinic de la Cernica. De-or fi găsite, se vor publica pentru cinstirea Sfântului Calinic şi preţuirea autorului inspirat de Dumnezeu.

Îl vedeam, câteodată, plecând spre chilie ca să guste ceva. Când era pe la jumătatea drumului, grupuri de creştini veneau la biserică pentru sfat, spovedanie şi rugăciune. Fără să fie rugat, lua calea întoarsă spre biserică, unde rămânea până seara târziu. Aşa a rămas zilnic nemâncat. De la o vreme a început să slăbească văzând cu ochii. Se vedea că răul dinăuntru îl doboară uşor-uşor.

Într-o zi s-a stins din viaţă.

Cred că este un sfânt!

Calinic Arhiepiscopul, Toată vremea-și are vreme, volumul al II-lea, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2013.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat la Centrul Eparhial în Paraclisul Arhiepiscopal ”Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” din municipiul Curtea de Argeș derularea Concursului Național Catehetic „HRISTOS -CUVÂNTUL CARE VINDECĂ”, ediţia a XVI-a, la nivel de eparhie.
Ouăle încondeiate reprezintă o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, fiind o practică străveche în tradiția românească. Dincolo de frumusețea lor stau poveștile și tehnicile de încondeiere spuse de femeile care lucrează tot anul la ouă pentru a bucura creștinii, în perioada Paștilor.
Dumnezeu ne-a dat mila ca o poruncă a dragostei. Milostenia este plata pentru răscumpărarea păcatelor noastre. Miluind pe cineva ne miluim pe noi înşine!
Când facem milostenie, așa să ne uităm în ochii celui sărman: ca la un frate ce ne ajută, prin necazul ce și-l poartă cu răbdare și smerenie, să facem și noi o faptă bună cu care Dumnezeu să ne mântuiască, o faptă cu care să dobândim Împărăția Cerurilor.
Jertfelnicia dragostei frăţeşti exprimată în faptele milosteniei sporesc, ne spune Sfântul Apostol Pavel, bucuria în chiar miezul încercărilor: „Că în multa lor încercare de necaz, prisosul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă au sporit în bogăţia dărniciei lor“ (II Cor. 8, 2).
Blaise Pascal, savantul pios din secolul al XVII-lea, continuă întru gândirea sa: „Liniștea eternă a acestor spații nemărginite mă sperie. Să nu căutăm deci o siguranță și o certitudine. Rațiunea noastră este întotdeauna înșelată de inconstanța aparențelor.
Cât de bine și folositor este să mai cunoaștem și alte gânduri ale filosofului Blaise Pascal: „Cunoașterea lui Dumnezeu, fără aceea a mizeriei tale, face mândria. Cunoașterea mizeriei, fără cunoașterea lui Dumnezeu, face disperarea. Cunoașterea lui Iisus Hristos face o medie, fiindcă găsim în el și pe Dumnezeu și mizeria noastră.
Filosoful și omul de știință Blaise Pascal a spus și în scris: „Iată unde ne duc cunoștințele noastre despre natură. Dacă nu sunt adevărate, atunci nu există adevăr pentru om și dacă sunt adevărate, omul găsește în ele un obiect de umilire; este silit să se înjosească într-un fel sau altul.
Spaţiul cosmic de primăvară se revarsă asupra pământului cu mari binecuvântări, din mila cea neînserată a Domnului Dumnezeu! Desigur, n-ar fi lipsit de bucurie dacă imnologii noştri, ar dedica din prea plinul inimilor câte un Imn fiecărui anotimp, dacă nu chiar fiecărei luni din cele 12 ale anului.
Când am auzit, dar și când am citit despre Blaise Pascal (1623-1662), dar mai ales când Arhidiaconul Profesor Ioan Ivan, Directorul Seminarului Teologic din împărația Mănăstirii Neamț, a pus pe un meșter tâmplar de a construit tăblițe sprijinite pe niște piciorușe înfipte în solul grădinii și prin calea aleilor, pentru a fi văzute de noi, tinerii elevi, cu mintea nevinovată, atunci, mai mult, văzând citate și din filosofia și Înțelepciunea sfântului savant, l-am iubit pentru totdeauna.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar