news        mail   location

 
 

Prima Epistolă către Tesaloniceni nu şi-a atins scopul în întregime. Au mai rămas nedumeriri. Creştinii din capitala Macedoniei au înţeles în parte cele în legătură cu învierea de obşte, dar n-au prea înţeles cum este cu venirea lui Hristos, la sfârşitul veacurilor.

 

Nedumerirea asupra datei venirii lui Hristos a dus la zvonuri alarmante. Familiile încep să cadă în declin economic, creştinii sunt pândiţi de dezordine, agitatorii folosesc falsuri, folosindu-se de autoritatea Apostolului Pavel, răspândind anumite scrisori ca venind de la el. De aceea, Sfântul Pavel era obligat să-şi însemneze scrisorile cu sigle personale de identificare pentru a fi uşor recunoscute ca fiind autentice.

Se spune că însuşi Pavel credea, ca prima generaţie de creştini: „Că împărăţia lui Dumnezeu se va arăta îndată.”[1] Agitatorii apocaliptici nu erau grijulii cu nuanţările de rigoare pe care Apostolul le-a spus în prima epistolă, dar se vede că se cam uitau lucrurile, ca şi azi de altfel.

În Epistola a doua către Tesaloniceni se fac precizările necesare, cum că, a doua venire sau Parusia se va produce numai după ce se vor împlini semnele premergătoare: lepădarea de Hristos (apostazia generală), apariţia lui Antihrist (omul nelegiuirii) şi nimicirea acestuia. Aşadar, Pavel îi îndemna pe creştini la muncă, să reintre în viaţa normală.

Această epistolă a fost scrisă din Corint, în cursul anului 51 d. H. Tonul acestei scrisori pauline este sever, cu vocabular autoritar şi controlat, care trimite la avertismente şi chiar la sancţiuni.

Să ne bucurăm puţin de farmecul câtorva dintre versetele pauline:

„Fraţilor, în numele Domnului nostru Iisus Hristos, vă poruncim să vă feriţi de orice frate care umblă fără rânduială şi nu după predania pe care aţi primit-o de la noi. Că voi înşivă ştiţi cum trebuie să ne urmaţi; că noi n-am umblat fără rânduială între voi, nici n-am mâncat de la cineva pâine în dar, ci cu muncă şi cu osteneală am lucrat noaptea şi ziua, ca pe nimeni dintre voi să nu-l împovărăm, nu că doar n-aveam puterea, ci pentru ca noi înşine să ne dăm vouă pildă, spre a ne urma. Că şi-n timp ce eram la voi vă porunceam: Dacă cineva nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce. Fiindcă auzim că pe la voi, umblă unii fără rânduială nu să facă treabă, ci să se afle-n treabă. Unora ca aceştia le poruncim şi-i îndemnăm în Domnul Iisus Hristos: să lucreze-n linişte şi să-şi mănânce propria lor pâine.”[2]

La lucru, oameni buni!

Lenea, cerşetoria şi furturile să nu se mai pomenească în viaţa noastră!

Calinic Argeșeanul

 

[1] Luca 19, 11

[2] II Tesaloniceni , 6-12

Milostenia reprezintă jertfelnicia inimii. Dând celor săraci, inima noastră devine o adevărată jertfă adusă lui Dumnezeu. Cel care dă celui lipsit, nu face altceva decât să restituie bunuri la izvorul milei, care este Dumnezeu.
Milostenia sau îndurarea creştină izvorăşte din iubirea de Dumnezeu şi de aproapele şi ia forma ajutorării materiale şi morale a semenilor aflaţi în nevoie. Mântuitorul, modelul desăvârşit al milosteniei, ne-a înştiinţat că la Judecata de apoi faptele îndurării trupeşti şi sufleteşti sunt acelea care ne vor deschide porţile fericirii veşnice.
„Basarab Fest”, festivalul dedicat întemeietorilor Țării Românești, s-a desfășurat în județul Argeș în perioada 27-29 septembrie. În prima zi a acestui eveniment a avut loc premierea Concursului Național de Poezie „Toată vremea-și are vreme”, dar și un concurs dedicat artelor vizuale. Manifestările în cadrul acestui festival medieval au continuat în zilele de sâmbătă și duminică, cu momente care au pus în lumină vrednicia unui neam condus de bărbați demni cu frică de Dumnezeu.
În Duminica a XIX-a după Rusalii, mulți credincioși din municipiul Curtea de Argeș și-au îndreptat pașii către Noua Catedrală Arhiepiscopală ce poartă hramurile Sf. Mc. Filoteea și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
Cu ocazia prăznuirii Sfântului Voievod Neagoe Basarab, în perioada 27-29 septembrie 2024, pe plaiurile argeșene se organizează „Basarab Fest” - primul festival dedicat întemeietorilor Țării Românești. Acest eveniment se desfășoară cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.
Reamintim că filosoful Edmund Husserl s-a născut în anul când se uneau Principatele Române, 1859, în orașul Moravia, pe atunci parte din imperiul austriac. A studiat matematica și astronomia. După ce și-a luat doctoratul în matematică, a decis să se ocupe de filosofie.
După cum se știe, Ahad Ha`Am este pseudonimul filosofului evreu de origine ucraineană Asher Ginzborg, un faimos gânditor sionist care a promovat o renaștere spirituală în rândul evreilor. În 1890, susținea într-un eseu relativ satiric că, deși venerăm înțelepciunea, încrederea în sine contează mai mult.
Nu știu, desigur, cum au scris alții, cu anumite metehne fizice, uneori insuportabile. Personal, am scris după fiecare operație: de rinichi, de inimă, de coloană, și în cele de față (începând cu iunie 2024) cu o fractură izbitoare la genunchiul stâng, prin spulberarea rotulei, zdrobită în cele patru puncte cardinale.
Spre marea durere a filosofului Nietzsche, în timpul vieții lui nu s-a putut bucura ca scrisul său să ajungă la publicul larg și chiar el a trebuit să plătească pentru publicarea părții finale a cărții: Așa grăit-a Zarathustra (1883-1885), din fonduri personale.
Când mă gândesc la Sfântul Antim Ivireanul, alesul cărturar şi scriitor în slovele de aur ale cuvântului românesc, mintea mă duce la anul 1650, când Dumnezeu a binecuvântat naşterea pruncului, de neam georgian, care va deveni cel mai luminat mitropolit al Ţării Româneşti până în secolul al XVIII-lea.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar