news        mail   location

 
 

În viața de toate zilele, omul cu Eul său pur (cum scrie Kant), are anumite grade de perfecțiune, adică femeia și bărbatul sunt cuprinși de valul schimbării. Se vorbește și de o filosofie ultimă a filosofului Schelling.

 

Așadar, Filosofia ultimă a lui Schelling este o filosofie a Revelației, pe care el o urmărește în mitologia antică, în doctrina gnosticilor (doctrină a adevărului absolut) și în Creștinism.

Iată ce scrie filosoful Schelling în „Ideea de Adevăr și Ideea de Frumos”:

„Eu nu neg, însă, de aceea, existența Frumosului în general, ci numai existența lui temporară. Ți-aș putea replica, spune Anselm în dialog cu Alexandru, în afară de aceasta, ceea ce spunea Socrates, în Platon că acela care nu a fost inițiat de curând în Misterii (Taine) când el privește frumusețe sensibilă – care își ia același nume de la frumosul care e în sine și pentru sine, nu este îndeajuns de ușor mișcat de ea, ca să-și reprezinte pe acesta din urmă; cel care a fost inițiat de cuvânt, vede în ceea ce imită frumosul sau, mai mult, în modelul, in corpore al acestuia o figură dumnezeiască și simte o frică asemenea aceleia pe care a mai simțit-o odată, pe care însă după aceea o slăvește ca pe o divinitate (Platon, Fedru).

Aceia care au văzut frumusețea în ea însăși și pentru ea însăși, sunt totodată obișnuiți ca-, netulburați în lipsurile impuse de o natură contrară prin sila cauzalității – să vadă modelul originar, în copia imperfectă, să iubească tot ceea ce amintește de beatitudinea trecută a contemplației. Aceea ce contrazice, în fiecare formă vie frumusețea imaginii originare, trebuie atribuit unui principiu al naturii, - niciodată însă ceea ce este conform acestei imagini, aceasta rezultând din însuși caracterul naturii ideale și din unitatea ce trebuie presupusă, între natura productivă și cea originară: aceasta reiese în mod evident și din fapatul că frumusețea apare parțial peste tot unde procesul de devenire al naturii o permite, ca fiind însă în sine, nefiind niciodată produsă și, acolo unde apare că este produsă (căci nu este decât o aparență) ea putând să apară numai fiindcă ESTE. Să nu uităm: „că ideea eternă a unui lucru este necesar frumoasă” (pag. 499).

Și că frumusețea și bunătatea vor mântui lumea!

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.
Savantul cărturar și om de știință, Benedetto Croce, chiar dacă nu a făcut studii academice de filosofie și nici cariera învățământului nu l-a preocupat, deși este un neîntrecut doctrinar și teoretician cu care s-ar mândri cele mai ilustre universități, ne-a lăsat în Estetica sa un capitol: „Filosofia ca știință desăvârșită”.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar