news        mail   location

 
 

Într-un articol anterior despre maximele lui Constantin Brâncuşi, ne-am oprit asupra celor consacrate păcii şi echilibrului interior, concepţiei referitoare la artă şi, îndeosebi, asupra eticii sale strâns legate de înţelepciunea ţăranului român impregnată de morala creştină ortodoxă.

 

Cugetările sculptorului ating însă şi alte aspecte importante ale existenţei. Astfel, aforismul care poartă numărul 100 în catalogul întocmit de Petre Pandrea vizează unul dintre cele mai profunde sentimente omeneşti: „Prietenia este oglindirea în alter ego. Este puternică în adolescenţă şi la flăcău, slăbeşte după însurătoare şi reînvie la bătrâneţe.” Tot despre prietenie, asemeni lui Cicero, Brâncuşi susţinea că ea nu poate exista efectiv decât între oameni cu venituri egale. Şi e lesne de înţeles motivul: pentru că prietenul uşor la pungă va ezita să-l contrazică pe acela care achită cheltuielile sau să îi spună fără menajamente adevărul.

Următoarea maximă pe care o cităm e de actualitate astăzi, când în raporturile dintre oameni e tot mai puţină politeţe şi chiar lipsă de bună-creştere: „Moda tutuielii este mitocănească. Aristocraţii şi ţăranii nu se tutuiesc.” O convingere identică profesa şi G. Călinescu. De altfel, scriitorul şi sculptorul se mai întâlnesc până la identitate într-un alt punct de vedere comun. În epoca interbelică pe când susţinea o rubrică intitulată „Cronica mizantropului”, într-un ziar, G. Călinescu a semnat un articol în care făcea o netă deosebire între inteligenţă şi deşteptăciune. O întreprinde şi Brâncuşi în aforismul 119 din volumul lui Pandrea: „Există o diferenţă între inteligenţă şi deşteptăciune. Ador pe inteligenţi şi detest pe «deştepţi». Cei dintâi au tranzacţie şi nu au vitejie, ultimii au tenacitatea firească: sunt giruete în bătaia vânturilor”.

În privinţa notorietăţii, Brâncuşi, care a cunoscut-o din plin, rosteşte un adevăr şi vechi de când lumea şi o face într-un mod lapidar: „Gloria îşi bate joc de cei ce o urmăresc. Când îi întoarcem spatele, vine după noi.”

Ca şi Iorga, sculptorul avea ochii larg deschişi asupra concretului vieţii. Patru cugetări consecutive (numerele 114-117 în cartea lui Pandrea) referitoare la politică, pe care le vom reproduce, ne demonstrează că Brâncuşi era la curent cu situaţia, în acest domeniu, din ţara noastră. „Politica-spune Brâncuşi- este ocupaţia tuturor. Politicienii de profesie sunt o calamitate bugetivoră sau un rău necesar. Ei elimină pe cetăţenii buni, care înlocuiesc, permanentizaţi, pe cetăţenii slabi ori iobagi.// Politicianul adevărat este cititorul; oamenii cu vocaţie, continuaţi prin alegeri.// Politica bună este buna administraţie şi municipalitatea curată. Politică rea este delapidarea sau climatul favorabil naşterii tiranilor, paraziţilor, hoţilor, bonzilor şi titanozaurilor.// Din nefericire, ne închinăm cu toţii la viţelul de aur şi îngenunchem în faţa sacului cu bani. Ar trebui să ne plecăm în faţa inteligenţelor harnice şi a meritelor.” Reculegerea, contemplaţia autentică („Priviţi lucrurile până le vedeţi!, ne îndeamnă sculptorul. Cei aproape de Dumnezeu le-au văzut”) nu exclud fapta. Artistul însuşi mărturiseşte: „Teoriile sunt eşantioane fără valoare. Numai acţiunea contează.”

Nu ştim cât îl va fi influenţat pe Brâncuşi misticul tibetan Milarepa, dar cumpătarea între reculegere şi acţiune, din care decurge echilibrul sufletesc, este proprie călugărilor isihaşti şi, într-o măsură mai largă, monahilor ortodocşi. Şi nu numai lor. O cugetare a lui Brâncuşi conchide: „Pilda fertilizează. Deci, nu suntem singuri, chiar dacă dăm pilda sihastrului.”

Mai este oare nevoie să reamintim că în limba română isihast şi sihastru sunt sinonime?

Calinic Argeșeanul

Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat decât al lecţiilor desfăşurate în sala de clasă, elevii participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel orizontul de cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea.
Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul din cadrul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului a organizat o activitate catehetică pentru copiii de la Grădinița cu Program Prelungit Micul Prinț din cartierul Pitești.
Jertfelnicia dragostei frăţeşti exprimată în faptele milosteniei sporesc, ne spune Sfântul Apostol Pavel, bucuria în chiar miezul încercărilor: „Că în multa lor încercare de necaz, prisosul bucuriei lor şi sărăcia lor cea adâncă au sporit în bogăţia dărniciei lor“ (II Cor. 8, 2).
Oul este simbol al creației și învierii, iar culoarea roșie semnifică Sângele Domnului nostru Iisus Hristos cel curs de pe Cruce pentru noi și pentru a noastră mântuire.
Bine este omului a da din destul celor lipsiți din ostenelile sale, din cele ce dă Domnul, fără să aleagă cui să dea, sau cui să nu dea. Că slujba aceasta preadreaptă se împlinește pentru că este slăvită la Dumnezeu. Dumnezeu a randuit milostenia nu doar pentru pentru a fi hraniti cei flamanzi si imbracati cei goi ci mai ales pentru a folosi celor care dau din putinul lor.
Din zi în zi, evenimentele luau noi întorsături. De la Intrarea în Ierusalim şi până în ziua de joi, Iisus Hristos a învăţat în templu şi în casa retrasă din Betania mai ales. Acum, ucenicii au auzit din gura lui Iisus cele mai puternice cuvinte despre Împărăţia lui Dumnezeu, despre moartea Sa, despre Învierea din mormânt, despre întâlnirea în Galilea, despre plecarea la Tatăl Său Ceresc unde va pregăti loc pentru fiecare!
După cum ni se arată în Triod, cartea de căpătâi pentru slujbele care se desfășoară în Postul Mare, astăzi, în sfânta și marea Miercuri, din Săptămâna Pătimirilor Domnului nostru Iisus Hristos, dumnezeieștii Părinți au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care cu iubire mare a uns cu mir pe Domnul, cu puțin înainte de mântuitoarea pătimire.
După cum se ştie din veacul veacurilor, atunci când doreşti să distrugi autoritatea unei instituţii sau a unui om, îi pui la îndoială lucrarea pe care o face. Mai mult, îi găseşti argumente de a duce la desfiinţarea temeiurilor sacre sau legal – administrative. Aceasta se face deseori din invidie şi răutate. Şi se face cu multă osârdie mai ales atunci când, cel care o face, are un scop anume sau doreşte să mute atenţia pe alte planuri, pentru a nu se vădi pe sine. Vorba din bătrâni: Să mutăm la alţii musca de pe căciula noastră!
După învierea lui Lazăr din mormânt, vestea s-a răspândit ca fulgerul, după cum era şi normal. Nu se mai auzise până atunci ca cineva să învieze din mormânt un om mort de patru zile! Faima lui Iisus creştea! Cei grupaţi în partide separate: fariseii, saducheii, irodianii, acum mai mulţi ca oricând, au hotărât ca Iisus să moară: „Deci, din ziua aceea s-au hotărât ca să-L ucidă!” (Ioan 11, 53).
Cu răbdare, încă un popas cu Blaise Pascal: „Sufletul nostru este aruncat în corp, unde găsește număr, timp, dimensiuni. El raționează asupra lor, numește această natură necesitate și nu poate să creadă altfel...

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar