news        mail   location

 
 

Boethius a fost geniu inspirat de Duhul Sfânt! El și-a făcut un proiect cultural unic și a limpezit lucrurile, prin numeroasele lui traduceri și compendii, și asta pentru a veni la adevărurile lucrurilor.

 

Trebuie subliniat faptul că Boethius, în calitate de traducător, a fost extrem de osârduitor, făcând o traducere cuvânt cu cuvânt.

Pentru a ne da seama de rafinamentul lui expresiv și exigent, putem ca, din paginile Consolatio, să vedem sensul termenilor grecești, deoarece a dorit să fie un interpret fidel și un exeget la fel de atent.

În lumea antică târzie exista o lungă tradiție de exegeză textuală pe care să se antreneze și pe care să-și bazeze lucrarea, mai ales că instrumentul exegetic  era deja aplicat la Sfânta Scriptură, nefiind mărturii care să adeverească faptul că exegeza biblică ar fi avut vreo influență asupra lui Boethius.

Și acum se pune întrebarea: Cum se deosebește un traducător bun, de unul rău? Ce înseamnă „a traduce” și ce presupune o traducere, cu adevărat?

De unde vine expresia „a traduce”? Din limba latină „a face să treacă de la” (în care „trans” înseamnă „dincolo de” și „ducere” (a conduce). Așadar, traducere este acea operație sau activitate de transpunere a unui text scris sau chiar oral dintr-o limbă în alta, dar și – într-un sens mai larg -  de conducere dintr-un loc în altul, adică, în lucrarea lui Boethius, a conduce de la un grad de cunoaștere la altul, de la o epocă la alta”.

De unii cârcotași n-a scăpat nici filosoful Boethius, clevetindu-l, că ar fi un filosof lipsit de originalitate și că nu ar fi avut decât rolul de „conductă” sau „canal”, prin care ideile antice au fost transmise în Evul Mediu! Bună și această prejudecată! Toate acestea n-au avut timp să-l descurajeze pe Boethius!

În cartea sa superbă, Consolarea în Filosofie, Diego Ferante, care prezintă în chip împărătesc pe celebrul Boethius, spune că: „A traduce înseamnă a trăda”, după cum se mai spune. Dar se face o precizare: „Traducerile sunt legate de teme fundamentale a gândirii boethiene și au implicații strâns înrădăcinate în formarea sa culturală, precum și în proiectul său filosofic: Traducerea comentariilor la marii filosofi greci, nu constituie un artificiu pe care autorul l-ar folosi pentru a se exprima.”

Este o bucurie să cunoaștem pe Boethius, celebrul filosof și traducător!

Calinic Argeșeanul

În prima zi a praznicului Învierii Domnului, la orele amiezii, după tradiția liturgică ortodoxă a fost săvârșită Vecernia specială pentru a doua zi de Paști, numită în popor „a doua Înviere”, în cadrul căreia a fost rostit pasajul evanghelic de la Ioan 20, 19-25 în mai multe limbi.
De Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului nostru Iisus Hristos și chiar în orice clipă a vieții noastre, primul gând care trebuie să ne izvorască din minte și din inimă este acela de a aduce din tot sufletul, laudă și mulțumire Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, pentru că au binevoit a ne gândi și întrupa, aducându-ne în frumusețea acestei lumi văzute!
În seara zilei de 3 mai, în Vinerea Mare, monahii de la Mănăstirea Negru Vodă, precum și pelerinii aflați la rugăciune, au participat la Denia Prohodului Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Rugăciunea poate, mai mult decât orice altceva, să ne păstreze neîncetat strălucirea acestei haine duhovniceşti care este sufletul. Şi, împreună cu ea, şi milostenia prisositoare – capul bunătăţilor noastre şi mântuirea sufletelor noastre. Căci această înjugare a rugăciunii şi milosteniei ne poate aduce de Sus mii de bunătăţi, ne poate stinge focul păcatelor şi ne poate da multă îndrăzneală.
Rugăciunea poate, mai mult decât orice altceva, să ne păstreze neîncetat strălucirea acestei haine duhovniceşti care este sufletul. Şi, împreună cu ea, şi milostenia prisositoare – capul bunătăţilor noastre şi mântuirea sufletelor noastre. Căci această înjugare a rugăciunii şi milosteniei ne poate aduce de Sus mii de bunătăţi, ne poate stinge focul păcatelor şi ne poate da multă îndrăzneală.
Dreptslăvitori creștini și creștine, Imnul plin de bucurie duhovnicească: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din mormânturi viață dăruindu-le”[1] este cântarea pe care cu inimile pline de nestrămutată bucurie și sfântă emoție o cântăm, începând din noaptea Învierii Domnului Iisus Hristos, noi, creștinii iubitori de Dumnezeu, de adevăruri și tradiții nemuritoare, și până la Praznicul Înălțării Domnului Hristos la ceruri.
În istoria omenirii au fost zile care au rămas în memoria neamurilor. Dar dintre toate, pe lângă acelea a Buneivestiri, prăznuită în 25 martie, a Naşterii la 25 decembrie şi Învierea lui Iisus, zile de mare bucurie, Vinerea Mare este cea mai tragică zi din câte a zidit Dumnezeu pe pământ.
Din zi în zi, evenimentele luau noi întorsături. De la Intrarea în Ierusalim şi până în ziua de joi, Iisus Hristos a învăţat în templu şi în casa retrasă din Betania mai ales. Acum, ucenicii au auzit din gura lui Iisus cele mai puternice cuvinte despre Împărăţia lui Dumnezeu, despre moartea Sa, despre Învierea din mormânt, despre întâlnirea în Galilea, despre plecarea la Tatăl Său Ceresc unde va pregăti loc pentru fiecare!
După cum ni se arată în Triod, cartea de căpătâi pentru slujbele care se desfășoară în Postul Mare, astăzi, în sfânta și marea Miercuri, din Săptămâna Pătimirilor Domnului nostru Iisus Hristos, dumnezeieștii Părinți au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care cu iubire mare a uns cu mir pe Domnul, cu puțin înainte de mântuitoarea pătimire.
După cum se ştie din veacul veacurilor, atunci când doreşti să distrugi autoritatea unei instituţii sau a unui om, îi pui la îndoială lucrarea pe care o face. Mai mult, îi găseşti argumente de a duce la desfiinţarea temeiurilor sacre sau legal – administrative. Aceasta se face deseori din invidie şi răutate. Şi se face cu multă osârdie mai ales atunci când, cel care o face, are un scop anume sau doreşte să mute atenţia pe alte planuri, pentru a nu se vădi pe sine. Vorba din bătrâni: Să mutăm la alţii musca de pe căciula noastră!

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar