news        mail   location

 
 

Parcă nu putem să ne despărțim de celebrul Immanuel Kant și chiar dacă repetăm, printre operele sale cele mai de seamă trebuie să numim: Critica rațiunii pure (1781); Critica puterii de judecare (1790); Critica rațiunii practice (1788); Prolegomene la orice Metafizică viitoare (1783); Întemeierea metafizicei moravurilor (1785); Religia înlăuntru granițelor rațiunii (1793); Spre pacea eternă (1795), iar la acestea trebuie adăugate și prelegerile sale „Asupra pedagogiei” (1803), publicate de studentul său Rink. Din operele menționate mai sus, o mare parte s-au tradus și în limba română.

 

Desigur, trebuie să amintim și anumite lucrări în limba română, care se pot citi cu mult folos: Viața și opera lui Kant de Ion Petrovici, Casa Școalelor, 1936; Pedagogia lui Immanuel Kant, Cultura Românească, 1936; Criticismul kantian, de P.P. Negulescu, Editura Academiei Române, 1941, material semnat și de filosoful Mircea Florian în Istoria filosofiei moderne, vol. II. Iar alte edituri românești au tipărit masiv cărțile principale din Filosofia mondială.

Kant lămurește: „Cum este metafizica posibilă ca știință?” De asemenea: Sensibilitatea: Intuiția, formă a materiei fenomenului și observațiuni generale la estetica transcendentală (spațiul și timpul); apoi despre „Sensibilitate și Intelect!”

Și avem bucuria să vedem „Tableta judecăților” și ”Tabla categoriilor”. Se vor întâlni lucrări ca „Insula adevărului” și „oceanul” iluziei, apoi „Definiția Ideii și Ideile Transcendentale”, toate din cuprinsul operei sale: Critica rațiunii pure.

Dacă citim în opera sa: Critica rațiunii practice, vom citi „Despre principiile Rațiunii Practice Pure; Legea fundamentală a Rațiunii pure practice și despre „Anatomia Voinței, Respectul, Datoria, Voința Bună, Omul nu e mijloc, ci scop; Virtutea poate fi dobândită; Caracterul; Nemurirea sufletului ca postulat al rațiunii Practice Pure; Existența lui Dumnezeu, ca postulat al Rațiunii Practice Pure, Cerul înstelat și Legea morală, cele două materiale, vor fi prezentate în tableta care va urma.

Iertați! Filosofia este o bucurie pentru cultura solidă a omului, dar uneori este tare complicată!

Calinic Argeșeanul

Caravana social filantropică,, Ghiozdanul meu”, inițiată la acest început de an școlar în cele șase protopopiate ale Eparhiei Argeșului și Muscelului, a ajuns în cursul zilei de astăzi și în comuna argeșeană Lunca Corbului, aflată în cuprinsul protopopiatului Costești.
Să facem milostenie, precum şi noi am primit-o de la Dumnezeu. Aceasta e recunoştinţa pe care o aşteaptă Dumnezeu de la noi pentru multele binefaceri. Aceasta e jertfa cerută din milostenia Lui. Mila, care vindecă rana, întăreşte pe cei slabi şi învie pe cei morţi, nu are nevoie de jertfe sângeroase, ci de jertfe păstrate pentru viaţă: săraci hrăniţi, neputincioşi întăriţi şi necăjiţi uşuraţi.
Este esențială dezvoltarea unei educații utile pentru viață, atât în plan personal, cât și comunitar, care să cultive libertatea și demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu, iubirea părintească, filială şi fraternă, recunoştinţa și coresponsabilitatea, prietenia și întrajutorarea.
La Praznicul Înalțării Sfintei Cruci, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul -Biroul de Cateheză a organizat o activitate educațional-catehetică ce a îmbinat tradiția cu arta sacră și rugăciunea la Biserica Valea Danului.
Milostenia pune cel mai bine în evidenţă manifestarea creştinului în societate. Este expresia vizibilă a modului cum ne punem în lucrare credinţa noastră, care este moartă, dacă nu o susţinem cu fapte pe măsură.
Cum gândea Nietzsche despre om? El zicea: „Omul e doar o funie întinsă între bestie și Supraom – o funie peste un abis”. Cred că se lămurește oricine care are un dram de gândire, cam ce era în capul acestui filosof zbuciumat și zguduit de îndoieli!
Ce mai crede Fr. Nietzsche? Că anumite concepte sunt legate între ele: omenirea, moralitatea și Dumnezeu, iar atunci când personajul său Zarathustra spune că Dumnezeu este mort, el nu lansează un simplu atac la adresa Religiei, ci face ceva mult mai îndrăzneț...că nu se referă doar la Dumnezeu despre care vorbesc filosofii sau la care se roagă credincioșii: se referă la suma totală a valorilor noastre superioare.
Două cuvinte despre profetul Zoroastru (cunoscut și ca Zarathustra), care a viețuit pe la anul 628 sau 551, î. Hr., și a întemeiat o Religie bazată pe lupta dintre bine și rău. În cartea lui Nietzsche, Zarathustra afirmă despre el însuși că se află „dincolo de bine și de rău”.
Gândirea lui Nietzsche că omul este ceva ce trebuie depășit, apare în lucrarea sa: Așa grăit-a Zarathustra, probabil, după cum afirmă specialiștii în materie, ar fi cea mai frumoasă carte a sa, care a fost scrisă în trei părți între anii 1883 și 1884, iar a patra parte a fost adăugată în anul 1885.
Cu Friedrich Nietzsche (1844-1900), m-am „întâlnit” în anul 1964 la Cluj, cunoscând pe profesorul universitar George Buș (nu e vorba de vreunul din președinții SUA), care a participat la hirotonia întru preot la Catedrala cea măreață, ctitoria lui Nicolae Iva, episcop celebru.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar