Parcă nu-mi vine să mă îndepărtez de filosoful Johann Gottlieb Fichte (1762-1814)! Mai cred, încă, faptul că am ceva comun cu aceste gânditor german, mai ales, că am avut aceeași origine sănătoasă – țărănească, origine de care mă bucur și acum, considerând starea aceasta sănătoasă și de drept și de fapt, temelia societății sau mai ales a unui popor sănătos și nu o haită de degenerați genetic și o mai mare hoardă de cretini desfigurați, expresii ale unor cunoscători de caractere.
În anul 1792 încearcă „marea cu degetul” și scrie: „Încercare a unei critici a oricării revelații”, lucrare ce s-a crezut că a scris-o Immanuel Kant. În anul 1794, ajunge profesor universitar la Jena, iar în 1799, din cauza atitudinii sale dârze, găsește la Berlin o altă atmosferă înțelegătoare, unde leagă o strânsă prietenie cu frații Schlegel, Schleiermacher și alții. În iarna anului 1807-1808, pronunță entuziaste și curajoase „Cuvântări către națiunea germană” pentru deșteptarea patriei ocupată de inamic, iar în 1810 devine rector al nou înființatei Universități din Berlin.
Trebuie să reamintim dintre operele cele mai importante ale filosofului Fichte mult iubit de profesorul meu de la Seminarul Teologic din vatra Mănăstirii Neamț: Fundamentul doctrinei științei – 1794; Dreptul Natural – 1796; Sistemul doctrinei morale – 1793; Menirea omului – 1800; Câteva prelegeri asupra menirii savantului – 1794 și Cuvântări către națiunea germană – 1809!
Cum definește Filosofia, țăranul filosof? Fichte scrie că Filosofia este produsul personalității libere: „Ce filosofie alege cineva, atârnă de ce fel de om este el”, așa cum era profesorul meu Ion Serafinceanu, dârz peste măsură și delicat în același timp: savantul scăpat printre degete de ochiul ateo-comunist.
Fichte a scris despre: Determinismul Universal; Despre Libertatea umană; Încrederea în progresul uman; Despre menirea omului în sine (Eul și non Eul); Despre acordul cu sine însuși, problemă dificilă cu care m-am confruntat și înfruntat opt decenii și nici azi nu s-a oprit „gâlceava” eului cu sine însuși! Grea lucrare! Greu de înțeles și, uneori, de suportat.
Cine vrea să afle cine a fost Fichte, să citească Cuvântări către națiunea germană! Doresc să spun că acum ar trebui un filosof ca Fichte, care să adreseze Cuvântări către națiunile lumii, pentru a fi prudente cum pășesc într-o nouă ordine mondială, ce se vrea economică, într-o cultură solidă, egalitate în drepturi și cu o pace eternă, fără zguduiri social-politice!
Calinic Argeșeanul
