news        mail   location

 
 

Iată, vrem – nu vrem, dăm și pe la poarta Politica Filosofiei sau Filosofia Politică, adică, uite așa, mai du-te – vino pe la noi!

 

Desigur, după cum este și firesc se va aborda  și Economia Clasică, pentru că, pe la anul 350 î. Hr., Aristotel filosoful subliniază importanța producției interne (economia) și explică rolul banilor.

În jurul anului 1700, gânditorul olandez Bernard Mandeville, nici mai mult, nici mai puțin, susține că acțiunile egoiste pot duce indirect la consecințe nedorite social. Mai apoi, prin anul 1850, scriitorul britanic John Ruskin susține că viziunea lui Adam Smith este prea materialistă și, prin urmare, anticreștină, dar, începând cu anul 1940, mai așa, „după ușă”, filosofii aplică ideea tranzacției în științele sociale ca model de explicare și înțelegere a comportamentului uman, până în zilele noastre.

Acest vizionar, Adam Smith, s-a născut la Kirkcaldy, Fife, în anul 1723. Ca student genial, a devenit, mai întâi, lector la Universitatea din Edinburgh (Scoția), iar apoi profesor la Universitatea Glasgow, în anul 1750.

Adam Smith a devenit tutorele personal al unui tânăr aristocrat din Scoția, Henry Scott, dimpreună vizitând Franța și Elveția. Trebuie menționat că Adam Smith a fost influențat de David Hume și de alți gânditori iluminiști din Scoția, ajungând a se întâlni cu figurile de marcă ale iluminismului european. A scris timp de zece ani o carte cu titlul Avuția Națiunilor, după care a fost Ministru al Vămilor, în serviciul public, în această postură având posibilitatea să consilieze Guvernul britanic, în anumite politici economice.

Sătul de administrație, în anul 1787, revine la Universitatea din Glasgow, timp de trei ani, ca rector, după care a pornit și el pe drumul veșniciei.

Vom reaminti lucrările principale: 1759: Teoria sentimentelor morale; 1776: Avuția Națiunilor; 1795:  Eseuri pe teme filosofice.

Și acum teoria dragă lui Adam Smith: „Oamenii acționează din interes propriu și, adesea avem nevoie de bunurile și serviciiile pe care ni le oferă ceilalți, prin urmare, trebuie să fim de acord să schimbăm lucruri sau bani între noi, într-un mod care să fie profitabil pentru ambele părți. Așadar omul este un animal care face negoț!”

S-ar înțelege, oare, ca și Adam Smith, să fie asemenea? Să gândească cine poate!

Calinic Argeșeanul

Odată cu restaurarea generală a Palatului Arhiepiscopal din municipiul Curtea de Argeș, prin accesarea de fonduri europene, au fost efectuate și lucrări de restaurare a picturii murale interioare din Paraclisul Arhiepiscopal cu hramul ,, Nașterea Maicii Domnului.
Vineri, 6 septembrie, începând cu ora 18.00, la parohia Mihăești, protoieria Mioveni, a fost organizată o seară de cinema în aer liber.
Educația creștină, ce își propune să formeze caractere, urmărește aplicarea în practică a principiilor ei. În acest fel, omul nu se mai oprește la simpla învățare a elementelor de doctrină, trecând la lucrare, la punerea lor în practică. Aceasta este educația creștină integrală, ce trece dincolo de cea intelectuală și de cea religioasă, devenind educație morală.
„Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau ...”
A educa un copil nu înseamnă numai a-l orienta spre un sistem informațional construit doar pe asimilare de cunoștințe, ci înseamnă şi a-l forma și a-l convinge pentru un anumit mod de viață, bazat pe înțelegere și asimilarea valorilor spirituale perene. O educație edificatoare pentru viață vizează şi experiențe nemijlocite, trăite în cadrul unei comunități, începând din familie și continuând în școală și în viaţa Bisericii.
Zidirea lui Dumnezeu, omul, cunună a creației pe acest pământ, avea să schimbe sensul lumii. O nouă ipostază, de data aceasta plină de bucurie, dar și de grijă mântuitoare. Sfântul Ioan Damaschin, smeritul monah și preot, din veacurile adânci ale istoriei mântuirii, ne îndeamnă zicând: „Veniți toate neamurile, tot neamul omenesc și toată limba, toată vârsta, cu veselie, să prăznuim Nașterea Bucuriei cea a toată lumea!”
În anul 1820, Herbert Spencer se naște la Derby, în Anglia, tatăl său fiind învățător, iar el a fost inginer la căile ferate din Londra, unde, din cauza sănătății precare, se va ocupa de publicistică, preocupările sale științifice fiind extrem de vaste și de variate, publicând în „Westminster Review” articole filosofice, științifice, sociale, politice, alcătuind un sistem filosofic ce-l face repede cunoscut.
După cum se știe, la aproape un secol, de când Jean Jacques Rousseau a susținut că natura este în esență blândă, filosoful american Henry Thoreau a dezvoltat și mai mult ideea, afirmând că „toate lucrurile bune sunt sălbatice și libere” și că legile omului mai mult suprimă decât protejează libertățile civile. El vedea că partidele politice sunt în mod necesar unilaterale și că politica lor era adesea contrară convingerilor noastre morale.
În cartea menționată – Filosofie, Idei fundamentale, la pag. 202-203, sunt episoade intitulate: Calea către revoluție, Critica marxismului, O influență durabilă.
Prin veacurile de demult, „Utopia” lui Thomas Morus, cum era și firesc, a preocupat multă lume. În cartea „Filosofie” (Idei fundamentale – Filosofia pe înțelesul tuturor, Editura Litera, București, 2016, pag. 201) este un episod care ne vorbește de Utopia marxistă! S-ar părea bizar, dar, totuși, se merită să facem un popas, cât de cât, lămuritor.

Informații de contact

phone Tel. / Fax: 0348401956;
arhiepiscopiaargesului @gmail.com

Prezentare

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie din cadrul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a Bisericii Ortodoxe Române. Are sediul la  Curtea de Argeș și este condusă de Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul.

Social media

Sfanta Mucenita Filoteea, sinaxar