Înainte de a detalia câte ceva despre fenomenul filosofic în perioada anilor 250-1500 era noastră, este necesar să cunoaștem câteva aspecte. Spre exemplu, în jurul anului 260 d. Hr., filosoful Plotin fondează neoplatonismul, o școală de filosofie mistică bazată pe scrierile lui Platon; Sfântul Constantin I cel Mare, proclamă libertatea religioasă pe întinsul Imperiu Roman prin Edictul din Milano, în anul 313!
În anul 395, din cauza crizelor declanșate de forțe interne și externe, are loc divizarea Imperiului Roman, în cel de Răsărit și Apus, care se prăbușește după un secol; între anii 397-398, Fericitul Augustin de Hippona, elaborează lucrarea sa, Confesiuni; în anul 510 Boethius începe să traducă din opera lui Aristotel, Logica; și în anul 618, în China vine la putere dinastia Tang, aducând o epocă de aur a dezvoltării culturale. În anul 622, profetul Mahomed săvârșește pelerinajul de la Mecca la Medina, marcând astfel începuturile erei musulmane.
După cum se știe, în anul 711, Spania și Portugalia vor fi cucerite de musulmani. Iată că și o Casă a Înțelepciunii¸va fi organizată la Bagdad, unde învățați din toată lumea veneau pentru a împărtăși și scrie idei noi. Între anii 1014-1020, Avicenna scrie lucrarea Kitab al- Shifa (Cartea vindecării), care a revoluționat medicina; Sfântul Anselm scrie Proslogion între anii 1071-1078. În anul 1099, cruciații creștini ocupă (capturează) Orașul Sfânt, Ierusalimul. Trebuie amintită și Moartea neagră, care ajunge în Europa, decimând peste o treime din populația Europei, anul 1347 fiind și pentru capitala argeșeană, cu pagubă, mutându-se pentru o vreme la Câmpulung Muscel, fiind părăsită Cetatea Curtea de Argeș.
Important pentru dimensiunea cunoașterii, în anul 1445, Iohannes Gutenberg din Germania inventează tiparnița, care va revoluționa cultura mondială. Cum să nu se consemneze și anul 1453, anul căderii Imperiului Bizantin, după aproape peste un mileniu de existență. În anul 1492, istoria navigației mondiale consemnează, ca fapt de hotar, când Cristofor Columb, traversează Oceanul Atlantic, ajungând în îndepărtatele Indii de Vest, fiind cea mai temerară stare de a cunoaște lumea!
În Istoria Imperiului Roman a fost și o „epocă întunecată”, prăbușindu-se alcătuiri și așezări de secole. Singură, Biserica, deținea monopolul asupra cunoașterii, platonismul, fiind considerat compatibil cu Creștinismul, alături de traducerea lui Boethius a Logicii (Organon) a lui Aristotel filosoful.
Se știe că arabii erudiți au tradus din lucrările filosofilor greci clasici, împletind ideile acestora în cultura islamică, începând cu veacul al VI-lea.
După cum se știe, filosofia lui Platon a fost mai ușor asimilată de gândirea creștină, Dumnezeu și sufletul nemuritor, având o justificare rațională, pe când Aristotel era tratat cu suspiciune de către autoritățile bisericești. Dar, filosofii creștini: Rober Bacon, Toma d`Aguino, Duns Scotus și William din Occam, au convins Biserica de compatibilitatea sa cu Credința Creștină.
Se ivea o nouă raționalitate, în gândirea filosofică! Totu-i schimbător.
Calinic Argeșeanul
