IPS Părinte Arhiepiscop Calinic1

Pământul Persiei a mai „răsărit” o floare a științei, numită Rumi, adică pe numele întreg: Jalal Ad-din Muhamad Rumi. El mai este cunoscut și ca Mawlana (călăuza noastră) sau pur și simplu Rumi,…

Nu ne mai mirăm prea mult de scrisul exegetic al lui Moise Maimonide cu privire la cum să ne comportăm în credința noastră în Domnul Dumnezeu, pentru că, mai înainte de el, cu…

Acum vom avea ocazia să luăm cunoștință cu un personaj cu totul și cu totul deosebit, poate de unii bine știut. Este vorba despre Moise Maimonide, născut în anul 1135 în orașul Cordoba…

Acum, cu îngăduința blajinului cititor, ne vom opri, doar în treacăt, asupra marelui cărturar Averroes (1126-1198), pe numele său Ibn Rushd.

În lumea occidentală există, ca și în lumea orientală, sfinți care și-au consacrat viața în studii de înaltă înțelepciune. Unul dintre ei este și Sfântul Anselm de Canterbury, născut în anul 1033, în…

Într-un articol anterior despre maximele lui Constantin Brâncuşi, ne-am oprit asupra celor consacrate păcii şi echilibrului interior, concepţiei referitoare la artă şi, îndeosebi, asupra eticii sale strâns legate de înţelepciunea ţăranului român impregnată…

Recitesc acum la împlinirea a 148 de ani de la nașterea lui Brâncuși, cartea lui Petre Pandea despre marele sculptor, apărută în 1967 la Editura Meridiane și subintitulată „Amintiri și exegeze”.

Într-un triptic de articole, intitulat Pace şi bucurie cu Brâncuşi, am încercat o argumentare care să evidenţieze statura creştină a marelui nostru artist.

Într-un medalion consacrat aforismelor lui Brâncuşi, aminteam că sculptorul a fost cântăreţ în strana bisericii române sau a capelei, cum se spunea pe vremuri, din Paris. O biserică ortodoxă, bineînţeles.

Avicenna, spre deosebire de Aristotel, este unul din cei mai faimoși „dualiști” din istoria filosofiei – el credea că trupul și mintea sunt două substanțe distincte. Marele său predecesor  în această privință a…