Înţelepciunea indiană ne arată: „Când cineva ofensează pe unul inteligent, să nu se liniştească cu gândul că-i departe de el; braţele celui inteligent sunt lungi: cu ele loveşte, când e lovit” (Mahabharata).
Read More
Pentru un cărturar cu pretenţii de a fi considerat întocmai, Istoria românilor prin călători, de N. Iorga, trebuie să fie o carte de căpătâi. În cele patru volume va găsi mărturii despre firea…
Read More
Când cineva doreşte să se angajeze, la întrebarea angajatorului: ce ştii să faci?, el răspunde că ştie orice este de făcut. Esop spunea: „Atunci va fi rău pentru toţi, când toţi vor practica…
Read More
Cei care au stat la umbra oamenilor mari (valoroşi) s-au plâns că la umbra lor nu creşte nimic. O ştim şi o vedem, dacă privim atent în jurul nostru. Sub nuci chiar nu…
Read More
Cine are obraz subţire şi nu-i atins de nebuneala lumii, se poate numi nobil: „Cel nobil trebuie să trăiască frumos şi să moară frumos”.
Read More
Aşa îşi intitula Alexis Carrel cartea despre om! Anticii îndemnau: „Dă-ţi seama că eşti om şi adu-ţi aminte mereu de aceasta” (Philemon), deşi spunea că omul nu se deosebeşte în nicio privinţă de…
Read More
Brodând pe tema valorii omului, Protagoras (495-415 î. Hr.) definea: „Omul este măsura tuturor lucrurilor”, iar Democrit (460-370 î. Hr.), cu nimic mai prejos: „Omul, care-i un mic univers”.
Read More
Blaise Pascal, în Meditaţiile sale, definea pe om drept o trestie: „Omul nu-i decât o trestie, dar o trestie care gândeşte. Omul nu este nici înger nici animal şi, din nefericire, cel care…
Read More
Scopenhauer, în judecăţile sale zicea: „Medicul vede pe om în toată slăbiciunea sa; juristul în toată răutatea sa; teologul în toată prostia sa”. Lamartine, cu mai multă fineţe, asupra omului, gândeşte astfel: „Mărginit…
Read More
