Cuvântul Ierarhului1957

După vizita Patriarhului Iustin, care nu-şi dorise să acceadă la cea mai mare ascultare în Biserica românească, ne-am apucat cu multă râvnă de lucru.

După masă, spre seară, când s-a rărit lumea prin curte, Patriarhul, tot uitându-se pe geamurile de la etajul clădirii, îmi spune pe ton baritonal:

Când Patriarhul Iustin s-a coborât din maşină, am zărit o persoană civilă care purta pe cap o şapcă de turist cu cozoroc. Din grabă, n-am observat mai bine personajul „misterios”. Nu vorbea nimic.…

La numai o săptămână de la numirea ca stareţ al frumoasei Mănăstiri Sinaia, sunt anunţat direct de Patriarhul Iustin Moisescu:

Patriarhul Justinian, pentru vremurile acelea, a fost providenţial. El rămâne o celebritate. Istoricii de mâine vor scrie cum a fost, fără făcături de conjunctură.

Din bruma de venit agonisită tot peregrinând prin Ardeal şi Ţara Românească, în cei treisprezece ani, am cumpărat cărţi cât am putut. Când am tot plecat, le-am luat de la Tioltiur la Inăul…

Când nici nu mă aşteptam, am fost chemat la un examen organizat la Cancelaria Sfântului Sinod. Era vorba de o selecţie pentru bursă în străinătate.

Al doilea moment important pentru Biserica Strămoşească a fost alegerea şi întronizarea celui de al patrulea patriarh, în persoana Mitropolitului Moldovei şi Sucevei, Iustin Moisescu.

Tot în prima perioadă a vieţuirii la Cernica, pe lângă tot felul de întâmplări, mai bune sau mai rele, au avut loc două evenimente cruciale pentru Biserica Ortodoxă Română.

Evenimentul cel mai grav şi primejdios, din prima vieţuire la Cernica a fost cutremurul din martie 1977. Cu o zi mai înainte, la biroul cimitirului am orânduit ultimele cereri pentru concesionat locuri de…