Printre cei care au trecut prin Cernica, vorbesc de vieţuitori pe durată mai lungă sau mai scurtă, se numără: monahul Filimon Maricel, azi episcopul Australiei şi Noii Zeelande, Grecu Haralambie Hristofor - preot…
Read More
Odată făceam turul moşiei cernicane. Se cosea lucerna. Se împrăştiau brazdele. Se aduna fânul. Era zor mare la lucru. Deodată, se apropie un ins cu un cosor destul de mare.
Read More
Cred că nu strică să arăt încă un episod sinistru. În faţa stăreţiei cernicane, am iniţiat construirea unui garaj subteran pentru a putea adăposti maşinile. Lucrarea a fost mare şi de durată.
Read More
Sunt în viaţă întâmplări neîntâmplătoare, dacă pot să mă exprim aşa. Mare mi-a fost mirarea, dar şi spaima, când pe la miezul nopţii sunt solicitat să primesc într-o convorbire de taină pe doi…
Read More
Se spune în popor, că nu-i prea bine să „calci prin străchini”. S-ar părea că era cât pe ce să calc nu numai în străchini, ci şi în ceaune şi ciubere.
Read More
După ce am reuşit să căpătăm o parte din lacul Cernica, m-am gândit să gospodărim şi să pescuim civilizat, zic eu. Am pus geamanduri, hotărnicind luciul de apă aprobat. S-au luat bărci de…
Read More
De la galiţe să trecem puţin şi la lactate. Mănăstirea Cernica avea vaci multe cu lapte, boi, tauri şi ceva măgari. Cum îmi era obiceiul, pe neştiute, dădeam o raită prin gospodărie, să…
Read More
După ce am isprăvit cu oile chinuite pe o coastă abruptă ce împrejmuia un sfert din lacul Cernica, m-am dus în gospodăria mănăstirii. Mii de găini, raţe, gâşte, curcani. Mai ales curcani, care…
Read More
Îmi aduc aminte de un episod nostim de la Cernica. Era să-l uit. Ar fi fost păcat, dacă tot m-am apucat de povestit, ca la gura sobei. E vorba de oi, ciobani şi…
Read More
Când am scris despre „isprăvile” unora şi ale altora de prin Cernica, aşezată ca nufărul între apele limpezi şi blânde în care se oglindeşte chinovia Sfântului Calinic, tot mă osândeam în minte să…
Read More