Din pruncie mâncam cele mai bune mere (mere dulci), pere dolofane, cireşe, vişine, zmeură, căpşuni, fragi, alune, toate acestea din grădina unde mama şi tata lucrau ca nişte iscusite şi harnice albine.
L-am auzit pe tata rostind sentenţios, că este bine să mâncăm câte un măr, înainte cu o jumătate de oră de a sta la masa de prânz, mai ales. Dar mărul era recomandat chiar de dimineaţă.
Aşa am făcut. Aşa era tabietul casei noastre de la ţară unde am văzut lumina zilei.
Au trecut peste 60 de ani de atunci şi n-am avut nicio durere de stomac. Nu-i bai, am destulă durere la inimă…
Pentru B. Franklin, „Regula de Aur”, era: „Un măr pe zi, de doctor te va feri”.
Încercaţi! Se mai găsesc mere pe la noi!
Mersul printre stele – Calinic Arhiepiscopul, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2013.
