Pe parcursul Istoriei Universale se spune, de către cei care numără anii, că omenirea nu a avut pace nici măcare 100 de ani! Este cutremurător! Nu?
Chiar și filosofii s-au preocupat de problema păcii, dintre care amintim pe Immanuel Kant, care s-a născut la 22 aprilie 1724 la Konigsberg (Prusia) și a murit, tot acolo, la 12 februarie 1804.
Mai spre sfârșitul vieții a scris o carte cu titlul Spre Pacea Eternă – un proiect filosofic – în anul 1795. Se cunoaște că cel dintâi scriitor care a tratat tema „păcii eterne” a fost Abatele Charles Irenee de St. Pierre, care prin al său „Projet de paix perpetuelle entre les potentats de l`Europe” a pricinuit mare vâlvă și a cărui scriere a fost tradusă în toate limbile culte europene. După dânsul, aceeași idee a fost reluată de filosoful J.J. Rousseau, dar niciunul n-au conceput-o cu atâta agerime ca filosoful Kant și chiar în măsură mai mică, filosoful Herder.
Într-un material viitor, voi arăta acest „proiect” kantian, acum, arătând câteva maxime despre Pace și Război:
– Trebuie să crezi că omul poate fi salvat din angrenajul automatizat al pregătirilor de război; că toate problemele sunt rezolvabile…că situațiile de conflict, indiferent de profunzime, de durată și intensitatea lor, pot fi rezolvate, că lumea poate câștiga pacea…
– Cred că oamenii pot trăi la un loc pe această mică planetă, în armonie și respect reciproc, dacă nu există prejudecăți de niciun fel…
– Crezul meu suprem continuă să fie, că adevărul și dreptatea vor învinge cu orice preț (R.J. Bunche).
– Pentru neamul care a urcat prin spadă/iertare nu-i/de spadă o să cadă (G.G. Byron).
– Nicio victorie nu-și merită prețul, în timp ce orice fel de schilodire a omului este iremediabilă (A. Camus).
– Dintre toate religiile omului, cea mai tenace este războiul, până și ea, însă, va trebui să se lase învinsă (E. Canetti).
– Sunt încredințat că va veni totuși o zi de pace universală…cred orbește că măcar de atâta se vor convinge într-o zi și cei mai obtuzi oameni; de stupida aberație a războiului (N.D. Cocea).
Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema! Ce se mai așteaptă? Sus inima! Și la pace eternă, fraților!
Calinic Argeșeanul
